„În momentul în care s-a lucrat la Codul Fiscal, au fost luate în calcul mai multe variante de lucru, una dintre ele se referea la o scădere a contribuţiilor de la 39,25 la 35%, măsură regândită ca urmare a negocierii cu sindicatele, care au solicitat ca şi angajatorul să rămână cu o contribuţie reprezentând fondul de garantare a creanţelor salariale, concediile medicale şi pentru accidentele de muncă, aceasta fiind una dintre cauzele care a dus la faptul că netul angajaţilor din mediul privat nu creşte atât cât estimasem noi. Semnalăm că acolo unde statul are puterea de a interveni la salariul minim, fără nicio oprelişte, a făcut-o, astfel încât netul angajatului pe salariul minim a crescut cu 9,1%, iar brutul cu 31%. Ca o concluzie, strict din cauza transferului contribuţiilor, salariile nu pot scădea”, a spus Vasilescu, potrivit Agerpres.
În ceea ce priveşte salariile grefierilor, Vasilescu a precizat că transferul contribuţiilor nu afectează salariile acestora deoarece sunt între bugetarii care au o majorare de 25%, de la 1 ianuarie 2018 , respectiv una „acoperitoare pentru procentul de 22,5%”.
„Grila din Legea 153/ 2017 pentru grefieri s-a elaborat având la bază datele transmise de Ministerul Justiţiei, în data de 22 februarie 2017, în format electronic. În plus, trei reprezentaţi ai CSM au participat la elaborarea legii salarizării înainte de apariţia ei, pe partea de salarizare a capitolului Justiţie. Creşterile care se înregistrează pe legea salarizării pentru grefieri, până în anul 2022, faţă de salariile actuale transmise de MJ, sunt cuprinse între 23% şi 99%. Întrucât salariile grefierilor, cu tot cu creşteri, nu depăşeau grila stabilită în 2022, rezultă că nu ar trebui să înregistreze nicio pierdere. Nici transferul contribuţiilor nu afectează salariile grefierilor deoarece sunt între bugetarii care au o majorare de 25%, de la 1 ianuarie a.c., adică acoperitoare pentru procentul de 22,5%”, a spus ministrul Muncii.
Cu toate acestea, ministrul Muncii nu exclude o posibilă scădere în cazul în care a fost modificat cuantumul salariilor prin hotărâri judecătoreşti, după apariţia legii.
„Menţionăm că, deocamdată, Regulamentul de sporuri pentru Justiţie nu este finalizat de către ministerul de resort, regulament care ar urma să fie aplicat în situaţia în care salariile majorate cu 25% depăşesc nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022. E valabil nu doar pentru grefieri, ci şi pentru criminalişti şi alţi angajaţi ai instituţiilor din capitolul Justiţie. În ultimele 6 luni, niciun reprezentant al grefierilor nu s-a adresat MMJS. Abia ieri, ulterior invitaţiei publice a MMJS la dialog, ne-au transmis şi nouă comunicatul de presă remis dumneavoastră. Le adresăm, din nou, invitaţia la dialog, pentru miercuri, ora 9:00, pentru a constata dacă nu este vorba de o modalitate eronată de calcul. De altfel, în ultimele luni, am constatat mai multe greşeli de aplicare a legii. Caz concret în Asistenţa socială, unde sindicatele invocau pierderea unui spor. Le-am demonstrat că nu s-a pierdut niciun spor în 2018 şi aplicau greşit legea. Este motivul pentru care, luna trecută, am postat pe site-ul MMJS, un ghid agreat şi de Curtea de Conturi, în care explicăm cum se aplică legea în cazurile pentru care am primit mai multe sesizări. E posibil să fie şi cazul grefierilor. Ieri, specialiştii MMJS au făcut o simulare pe fluturaşul din decembrie al unui grefier şi nu se înregistrează nicio scădere”, a explicat ministrul Muncii.
În ceea ce priveşte salariile poliţiştilor, Lia Olguţa Vasilescu susţine că, deşi în aplicarea legii salarizării bugetarilor nu există scăderi de salarii, pentru această categorie apare un alt efect, respectiv încetarea unui spor care era doar pentru anul 2017.
„În aplicarea legii salarizării bugetarilor nu există scăderi de salarii pentru poliţişti. La poliţişti este un alt efect – a încetat aplicarea unui spor care a fost foarte clar definit ca fiind aplicabil pentru numai 6 luni. Iar toţi cei din sindicate, care se plâng, ştiau de faptul că sporul respectiv era doar pentru anul 2017. De altfel, acest spor nu a fost introdus prin legea salarizării, ci distinct printr-un amendament în Parlament. Şi mi-amintesc că sindicatele au fost atunci în Parlament şi ştiu foarte bine discuţiile de atunci. De acest spor au beneficiat până în decembrie 2017 aproximativ 8.000 de poliţişti din cei 127.000 de angajaţi ai MAI. Pentru că acest spor nu a fost unul permanent nu putem spune acum că s-a tăiat. El şi-a încetat aplicabilitatea de drept în decembrie 2017. Aşadar, revenind la legea salarizării, singurul efect pentru zona MAI este pentru anumiţi manageri publici şi aici e vorba de o sumă de aproximativ 600 de lei şi pentru o singură funcţie de conducere, deci o sumă din vârful piramidei salarizării în MAI, unde e vorba de o diferenţă de 160 de lei”, a explicat şeful de la Muncă.
De asemenea, în cazul angajaţilor din IT, ministrul Muncii susţine că situaţia celor de la stat a fost rezolvată prin acordarea majorării de 28,5% pentru acoperirea transferului contribuţiilor, iar cei din mediul privat vor beneficia de prevederile unei OUG aflată în lucru la Ministerul de Finanţe.
În ceea ce priveşte salariile personalului auxiliar din spitalele de psihiatrie, TBC şi boli infecţioase nu se înregistrează niciun fel de scăderi deoarece prin OUG 91/ 2017 s-a prorogat termenul de încadrare în limita de sporuri de 30%, până în lună martie, dată până la care Ministerul Sănătăţii trebuie să elaboreze regulamentul de sporuri.
Ministrul Muncii a făcut referire şi la salariile angajaţilor din biblioteci, muzee şi alte instituţii subordonate Ministerului Culturii, menţionând că în conformitate cu legea salarizării nu există motive de scădere a salariilor.
În cazul angajaţilor de la Ministerul de Externe, Olguţa Vasilescu a subliniat că acolo unde există mai mulţi funcţionari din cadrul aparatului central cărora le scad salariile, acest lucru se produce deoarece sunt salarizaţi la nivel de funcţie de conducere din minister, şi nu la nivelul gradului diplomatic pe care îl au. „Aceştia pot opta fie pentru funcţia diplomatică, fie pentru calitatea de funcţionar public, cu funcţie de conducere, al cărei nivel de salarizare este acelaşi pentru toate ministerele”, spune Vasilescu.
Potrivit sursei citate, la subordonatele din cadrul Ministerului Tineretului este exclus să scadă vreun salariu, ei având printre cele mai mici salarii, iar din acest motiv au primit majorări salariale şi anul trecut. În conferinţa de presă, ministrul a menţionat că la managerii publici există scăderi la toate instituţiile publice.
Liderii de sindicat au anunţat luni că salariile nete ale angajaţilor vor scădea în mai multe domenii de activitate, respectiv în sectorul de Sănătate, în Cultură, în Poliţie şi în Justiţie.
De la 1 ianuarie, este în vigoare Ordonanţa care prevede transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.