Prefectul de Caraş-Severin, anchetat de DIICOT, şi-a dat DEMISIA

Prefectul judeţului Caraş-Severin, Miu Nicolae Ciobanu, audiat, marţi, de procurorii DIICOT în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de aproximativ 25 de milioane de lei va fi cercetat în libertate.

Nicolae Miu Ciobanu a anunţat că demisionează începând cu 1 februarie. Acesta spune că dorește ca Instituția Prefectului să își păstreze în continuare reputația de garant al respectării legii și Constituției României. „Am convingerea că am reușit să schimb puțin din mentalitatea reprezentanților primăriilor din județ, cât și a unor angajați din instituție, în sensul asigurării îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, cu respectarea legalității„, potrivit comunicatului transmis de Nicolae Miu Ciobanu.

Ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, a înaintat Guvernului României propunerea de încetare a exercitării cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Caraș-Severin de către Nicolae Miu Ciobanu Ciobanu.

„Ministrul Afacerilor interne, Petre Tobă, a înaintat Guvernului României propunerea de încetare a exercitării cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Caraș Severin de către Miu Nicolae Ciobanu„, potrivit unui comunicat emis de MAI.

Alte articole

Bucureșteanul care are de plătit taxe restante de peste 3 milioane de lei, ”pe persoană fizică”. Topul datornicilor publicat de ANAF

Bianca Drăgușanu, primele declarații după ce a fost săltată de poliție. Cum se apără vedeta: „Am fost imaginea acestei societăți”

Acesta a fost desemnat să exercite, cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, funcția de prefect al județului Caraș-Severin, începând din luna martie 2015.

Propunerea ministrului Afacerilor Interne vine ca urmare a perchezițiilor care au avut loc, miercuri, în 19 județe din țară, printre care și în Caraș-Severin, fiind puse în aplicare 32 de mandate de aducere, pentru persoane bănuite de evaziune fiscală și spălare de bani.

Potrivit anchetatorilor, Ciobanu ar fi fost implicat, în anul 2010, înainte de a deţine funcţia de prefect, fiind administratorul unei firme private, în acţiunile unei reţele care folosea metoda „Factura”, adică introducea în evidenţele contabile facturi fictive pentru micşorarea bazei impozabile, metodă prin care a prejudiciat statul.

Conform surselor citate, 20 de firme au fost puse sub învinuire în dosarul de evaziune fiscală cu un prejudiciu de aproximativ 25 de milioane de lei.

Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Caraş-Severin, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară de la Brigăzile de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Serviciilor de Combatere a Criminalităţii Organizate, au făcut percheziţiile în cadrul unei acţiuni ce a vizat destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în evaziune fiscală şi spălare de bani în domeniul societăţilor comerciale, având ca obiect de activitate paza şi protecţia de bunuri şi persoane.

Percheziţii au avut loc şi la Oficiul Juridic din cadrul Administraţiei Fiscale Caraş-Severin, precum şi în Secretariatul prefectului Miu Nicolae Ciobanu.

În cauză, există suspiciunea rezonabilă că, începând cu anul 2010, în judeţul Caraş-Severin s-a constituit un grup infracţional organizat specializat în activităţi din sfera criminalităţii economico-financiare şi spălare de bani, în scopul fraudării bugetului consolidat al statului.

În vederea asigurării unei activităţi infracţionale calificate şi organizate, grupul a acţionat pe trei paliere, fiecare membru având un rol prestabilit.

„Primul palier a avut un rol decizional şi de coordonare asigurat de către liderul grupării care a controlat întreaga activitate infracţională, precum şi de persoane apropiate care au avut ca sarcină monitorizarea punerii în aplicare a dispoziţiilor acestuia. Din palierul cu rol de execuţie au făcut parte membri ai grupării care iniţial au fost angajaţi în societate, iar ulterior, din dispoziţia liderului, au avut calitatea de administratori/asociaţi ai unor societăţi, cele mai multe dintre ele de tip «fantomă». De asemenea, din acest palier au făcut parte cei care au aderat ulterior la grupul infracţional, cu diverse roluri în societate (recrutarea de persoane dispuse să înfiinţeze societăţi comerciale fantomă, asigurarea legăturii între membrii grupării, etc)”, se arăta într-un comunicat al DIICOT.

Potrivit sursei citate, din palierul de sprijin au făcut parte persoane care, fără a fi implicate direct în activitatea de evaziune fiscală şi spălare de bani, au desfăşurat alte activităţi infracţionale, (persoane din cadrul autorităţilor statului, funcţionari bancari) acceptând să fie înfiinţate societăţi comerciale la adresa acestora sau transferul unor bunuri în scopul ascunderii provenienţei acestora sau a evitării luării unor măsuri procesuale (sechestre).

Liderul grupului a coordonat şi societăţi care au desfăşurat o activitate comercială „la vedere”, participând la licitaţii având ca obiect asigurarea pazei unor diferite obiective.

Ulterior, sub diverse modalităţi, această activitate era transferată către societăţile comerciale de tip fantomă care erau utilizate temporar, iar ulterior radiate. O altă latură a activităţii infracţionale consta în transferarea angajaţilor societăţilor „curate” către societăţi „fantomă”, în baza unor contracte în care acestea din urmă preluau şi obligaţiile fiscale aferente, fără a încasa însă niciun profit din această activitate comercială aparent legală (închirierea de forţă de muncă).