La acest eveniment, Consiliul Naţional al Rectorilor a organizat, cu sprijinul MEN, pavilionul „Study in Romania”, care este o iniţiativă destinată internaţionalizării învăţământului superior din ţara noastră.
Referindu-se la vizibilitatea educaţiei superioare româneşti în afara ţării, ministrul a explicat că sunt câteva domenii foarte atractive pentru tineri, fie ei din UE sau extra-comunitari, dar că mai există şi alte domenii asupra cărora universităţile ar putea să îşi concentreze atenţia, cum ar fi, spre exemplu, medicina veterinară şi ingineria mecanica.
„Universităţile de medicină funcţionează la capacitate maximă de şcolarizare, oferind programe de studii în limbi de circulaţie internaţională – engleză, franceză, germană. Un alt domeniu foarte solicitat este domeniul IT, universităţile româneşti care deţin în portofoliul educaţional acest domeniu fiind extrem de solicitate atât de tinerii români, cât şi de cei din afara graniţelor ţării. Trebuie să menţionez că universităţile româneşti încep să fie solicitate şi pentru alte programe de studii, menţionând medicina veterinară, precum şi o serie de programe din cadrul domeniului fundamental – ştiinţe inginereşti, cu un accent deosebit pe domeniul inginerie mecanică. Sunt programe de studiu din domeniul inginerie mecanică care funcţionează la capacitate maximă, pe când altele nu sunt la fel de solicitate de către candidaţi. Trebuie menţionată nevoia de ingineri în diverse specializări, confirmată de cerinţele angajatorilor”, a declarat ministrul Educaţiei, citat de Agerpres.
Alte domenii în care universităţile româneşti au expertiză, dar potenţialul nu a fost încă atins sunt, potrivit ministrului, petrol şi gaze, minier şi prelucrarea resurselor naturale.
O altă direcţie de dezvoltare, consideră Valentin Popa, se impune a fi identificarea de către universităţi a acelor programe de studii, cu predare în limbi de circulaţie internaţională, care să răspundă cerinţelor exprimate constant de către angajatori din întreaga lume.
Ministrul a mai apreciat şi faptul că în prezent există o tendinţă a universităţilor de a se prezenta la evenimentele internaţionale într-o formulă de organizare care conferă demersului lor mai multă forţă şi reprezentativitate. Dacă în anii anteriori participările româneşti erau mai degrabă disparate, recent au intrat într-o nouă formulă.
„De doi ani de zile s-a luat initiaţiva în Consiliul Naţional al Rectorilor să lucrăm cu un singur stand/pavilion naţional, sub un singur concept – ‘Study in Romania’, care să aibă o vizibilitate şi un impact mult mai pronunţate. Până la acel moment universităţile participau individual, cu stand-uri disparate, numărul vizitatorilor şi al parteneriatelor încheiate nefiind semnificative. Prin concentrarea eforturilor s-a înregistrat o creştere a vizibilităţii mediului academic românesc pe plan internaţional, fapt pe care îl constataţi şi dumneavoastră astăzi. Ministerul Educaţiei Naţionale încurajează participarea universităţilor la acest gen de manifestări şi sprijină financiar aceste acţiuni. Aşteptările noastre sunt legate de creşterea numărului de parteneriate încheiate, de implementarea în echipe internaţionale a cât mai multor proiecte comune de cercetare ştiinţifică, precum şi a numărului de mobilităţi de studenţi şi personal în schimburile de experienţă”, a mai spus ministrul Educaţiei.
În perioada 11-14 septembrie 2018, peste 100 de reprezentanţi ai mediului academic din România participă, la Geneva, la cea de-a 30 ediţie EAIE. Sunt astfel prezente 30 de universităţi româneşti, dar şi reprezentanţi ai CNR, ministerului Educaţiei Naţionale, ai Agenţiei Naţionale Erasmus sau UEFISCDI.
La conferinţa EAIE de la Geneva din acest an participă aproximativ 6.000 de persoane şi sunt reprezentate 95 de ţări. În cadrul evenimentului sunt organizate 40 de pavilioane naţionale şi au loc 250 de sesiuni de specialitate şi workshop-uri.
Conferinţa şi Expoziţia Anuală EAIE are loc în perioada 11-14 septembrie.