„Nu-mi face plăcere ca ministru să trebuiască să promovez o ordonanță care modifică legi organice, dar spun cu toată tăria și în fața comisiei (…) că nu aveam altă soluție. Guvernul a spus, în momentul adoptării acestei ordonanțe, că ceea ce face este să dea o soluție de etapă, deci să se asigure că România, care a investit mult în aducerea sistemului judiciar la un nivel în care urmărirea penală este una eficientă, Guvernul deci nu-și permitea să creeze o sincopă, pe de o parte. Pe de altă parte, nu se putea găsi de pe o zi pe alta nicio altă soluție”, a afirmat Prună.
Potrivit ministrului, acest subiect urmează să facă obiectul unor dezbateri ample, pentru a fi găsită o soluție „cuvenită”. „Plecând de la decizia Curții Constituționale, Guvernul nu avea altă opțiune decât să adopte un act care să pună repede în acord textul de lege cu cerințele Curții”, a explicat Prună.
Ministrul Justiției a arătat că, prin această ordonanță, nu i s-au conferit SRI competențe în plus față de cele pe care le avea înaintea deciziei CCR și nu aduce atingere drepturilor fundamentale.
„Ceea ce face ordonanța este că, plecând de la constatarea Guvernului că o agendă europeană ne obligă să vedem că sunt infracțiuni grave, cum sunt terorismul și titlul 10 din Codul penal, avem nevoie ca un personal instruit special să poată pune în executare mandatele și acest personal instruit special este la SRI. Din acest motiv am definit SRI ca organ de cercetare specială, dar asta nu înseamnă nici că i s-au oferit competențe noi, nici că se aduce vreo atingere drepturilor fundamentale. Dimpotrivă, ordonanța nu face decât să restrângă accesul resursei umane a SRI la punerea în executare a tuturor mandatelor. Aveau vocație de la lege să facă acest lucru pentru toate mandatele”, a susținut Prună.
Ministrul Justiției a mai spus că mandatele de punere sub supraveghere sunt toate date de un judecător, pe o perioadă determinată și nu privesc numai infracțiunile de corupție, ci și cele de drept comun — violul, omorul.