Judecătorul Norel Popescu a atras atenția, în ședința plenului CSM, asupra faptului că în raportul tehnic MCV sunt menționate anumite îngrijorări ale societății civile cu privire la folosirea interceptărilor realizate de Serviciul Român de Informații.
„În raportul tehnic (…) se vorbește de o cerință a societății civile care a fost exprimată foarte hotărât cu ocazia ultimelor manifestări publice de stradă (…), și anume o îngrijorare cu privire la folosirea interceptării convorbirilor telefonice de către SRI în activitatea DNA. Se lasă să se întrevadă că ar fi bine ca o investiție din partea Ministerului Justiției pentru DNA, în sensul de a avea capacitățile proprii de interceptare a convorbirilor telefonice, ar fi o cerință de natură să înlăture aceste îngrijorări din societatea civilă”, a spus Norel Popescu, membru CSM.
În replică, ministrul Justiției a precizat că nu există alocări bugetare pentru noi investiții, însă DNA are deja respectivele capacități tehnice, scrie Agerpres.
„Cu privire la DNA (…) aș vrea să nu citim acele paragrafe rupte din context, ceea ce redă raportul tehnic acolo nu suntem în cadrul unei erori. Sunt multe alte erori, dar aici nu suntem în eroare, raportul tehnic redă anumite rețineri ale societății civile. (…) Buget nu avem să facem asemenea investiții, dar nu pentru că nu avem buget nu o să facem investiții din acestea, ci pentru că (…) DNA are propria sa logistică în acest sens. Și aș mai fi vrut să fi remarcat că în acel paragraf se spune foarte clar că totul e cenzurat de un judecător, deci lucrurile sunt fără niciun fel de echivoc în acel paragraf”, a precizat Raluca Prună.
Ministrul consideră că înraportul MCV sunt multe erori factuale.
„Raportul politic trece prin colegiul de comisari, este aprobat și este expresia de voință (…), fiind asumat politic, și este un raport tehnic elaborat la nivel tehnic și neasumat de colegiul de comisari. Și acolo sunt de acord că sunt multe erori factuale”, a afirmat Raluca Prună în ședința plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Ea a apreciat că erorile apar ca rezultat al unui exces de zel de care dau dovadă „instituții și persoane” din România.
„De ce avem erori factuale? Pentru că avem o competiție, așa, în societatea românească, instituții și persoane individuale care, la fiecare telefon de la comisia la nivel tehnic, dau documente de o sută de pagini, cinci sute de pagini, iar rezultatul este că cineva, pe masă la Bruxelles, are teancuri de documente pe care niciun stat membru nu le dă niciodată. Și atunci lumea face dintr-un teanc de documente o selecție, care în mod inerent poate să conțină erori de facto”, a explicat ministrul Justiției.