Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu: Amendamentele din Senat la legea antifumat reprezintă un atentat la sănătatea cetăţenilor

„Comisia de sănătate din Senat, repet, Comisia de sănătate din Senat a propus amendamente care permit în realitate să se fumeze în orice spaţiu închis, singura condiţie este ca respectivul spaţiu să fie inscripţionat, nu dedicat. Special trebuie să fie doar inscripţionat cu destinaţia pentru fumat, acesta este un atentat la sănătatea tuturor cetăţenilor, indiferent că sunt angajaţi sau angajatori, clienţi sau personal de deservire, copii sau adulţi”, a argumentat ministrul la o conferinţă organizată la Palatul Cotroceni.

Ministrul a făcut apel la Camera Deputaţilor, spunând că are încredere că forul decizional va corecta această greşeală şi atrăgând atenţia că relaxarea legii nu are cum să producă efecte pozitive din perspectiva sănătăţii publice.

„Legea se bucură de susţinerea majorităţii populaţiei din România, experienţa ţărilor europene, unde această măsură a fost introdusă arată că efectele economice nu sunt deloc insurmontabile şi că efectele asupra sănătăţii publice sunt incomparabil mai mari. Nu este, de asemenea, nicidecum adevărat că am avea cea mai dură legislaţie antifumat, dar este adevărat că avem mare nevoie de acest cumul de măsuri, de restricţii fireşti şi de sprijin din partea statului şi din partea societăţii. Avem o responsabilitate, în special faţă de tinerii şi copiii României şi trebuie să ne-o asumăm, altfel eu unul nu înţeleg care este menirea noastră în funcţii de decizie”, a subliniat Voiculescu, potrivit Mediafax.

Un număr de 42.000 de oameni mor anual în România din cauza fumatului, echivalentul a 200 de avioane prăbuşite, a declarat joi ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, la conferinţa „2035 – Prima generaţie fără tutun a României”, organizată la Palatul Cotroceni.

Alte articole

Reducerea riscurilor asociate fumatului în Australia. Interviu cu un cercetător consacrat

Noua Zeelandă, un model de succes în combaterea fumatului prin încurajarea produselor cu risc redus

„Am locuit mult timp la Viena şi am călătorit foarte des cu avionul, săptămânal o bună perioadă. Mi-a fost foarte teamă de mersul cu avionul, mi-a fost teamă că s-ar putea întâmpla ceva. Anual în România mor 42.000 de oameni din cauza fumatului, asta înseamnă cam 200 de avioane prăbuşite”, a spus ministrul.

De asemenea, Vlad Voiculescu a vorbit despre părinţii săi, care fumează de la 20 de ani, spunând că tatăl său a făcut primul infarct înainte de 40 de ani.

„Fiind tânăr, mă bucur să am ambii părinţi încă în viaţă. Ambii mei părinţi fumează de la 20 de ani. Mama este învăţătoare, tatăl a fost sportiv de perfomanţă, a fost înotător de performanţă. Tatăl meu a făcut primul infarct înainte de vârsta de 40 de ani şi a suferit un dublu bypass acum mai puţin de şase luni, încă este în perioada de recuperare şi mă bucur să-l avem aşa cum a fost înainte. Capacitatea lui pulmonară este undeva la 50%. Capacitatea pulmonară a mamei mele este de asemenea sub 50%. Repet, au început să fumeze la 20 de ani”, a dezvăluit el.

Voiculescu a subliniat că efectele fumatului sunt vizibile după 15-20 de ani, spunând că pe lângă oprirea fumatului este foarte importantă prevenirea,mai ales ca tinerii să nu se apuce de fumat.

Klaus Iohannis promovează o campanie împotriva fumatului

„Cifrele pe mine unul mă sperie. 5% din copiii de 11 ani au fumat măcar o dată, 17% din copiii de 13 ani, 37% din copiii de 15 ani şi 52% din copiii de 16 ani. La acest ultim segment de vârstă ponderea copiilor care fumează constant este de 29%. Ţinta este cu siguranţă ambiţioasă, dar sunt sigur că cu un efort susţinut din partea instituţiilor statului, a societăţii civile şi a fiecăruia dintre noi putem ajunge acolo, mai precis în intervalul de 13-15 ani vrem ca doar 5% din copiii să mai fumeze în anul 2035. Cum vrem să facem asta? Prin măsuri de încurajare şi astfel strategia lansată astăzi presupune prevenţie, protecţie şi încurajare”, a conchis ministrul.

Legea antifumat a fost modificată în lunia iunie de senatori, prin refefinirea spaţiului public închis – acesta fiind încadrat de pereţi de jur împrejur, prin permiterea fumatului în spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate.

„Prin spaţiul public închis se înţelege orice spaţiu accesibil public sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu destinaţie locativă”, potrivit unui amendament adoptat în plen cu 76 de voturi „pentru”.

„Fumatul este permis în spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate special pentru această destinaţie, precum şi pe terase exterioare amenajate în acest scop”, prevede un alt amendament, propus de Comisia de sănătate.

Senatul este prima cameră sesizată pentru acest proiect de lege, Camera Deputaţilor fiind for decizional.