„Ne dorim un contract cadru care să fie flexibil, să nu fie stufos şi care să reducă birocraţia nu numai la nivelul medicilor de familie, ci şi la nivelul spitalelor. Voi avea o discuţie cu preşedintele CNAS, în acelşi timp, am lansat invitaţia medicilor de familie de a participa la elaborarea noului contract cadru şi am lansat invitaţia medicilor de familie de a desemna un reprezentant, eventual un medic de familie pensionar pe care să îl numesc consilier onorific al ministrului sănătăţii şi să-l desemnez membru în consiliul de administraţie al CNAS”, a explicat Florian Bodog, ministrul Sănătăţii.
Bodog a explicat că pe lângă birocraţie, medicii de la familie au probleme cu sistemul pentru cardul de sănătate.
„Sunt multe nemulţumiri ale medicilor de familie. Cele mai multe probleme sunt legate de birocratizarea actului medical, foarte multe hârtii pe care medicii de familie trebuie să le întocmească, cu toate că avem prescripţie electronică, reţetă electronică, scrisoare electronică, toate trebuie tipărite, toate trebuie elaborate. Medicii de familie s-au plâns că SIUI cade frecvent şi din cauza acestui fapt sunt oblicaţi să lucreze offline, inclusiv la vizitele la domiciliu. Există posibilitatea ca asiguratul să nu fie identificat corect în sistem, motiv pentru care, unii medici de familie au plătit bani înapoi”, a declarat Florian Bodog, cu ocazia Zilei Internaţionale a Medicilor de Familie.
Medicii de familie susţin că peste 70% dintre problemele medicale uzuale se rezolvă la medicul de familie. În România, sunt doar 12.000 de astfel de cadre medicale, adică doar o treime din numărul medicilor de la nivelul ţării. Iar procentul este în continuă scădere deoarece studenţii de la facultăţile de medicină nu îşi mai aleg specializarea pe această ramură.
Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a mai declarat că locurile pentru medicii rezidenţi să fie stabilite în funcţie de nevoile fiecărui spital, nu după ureche, astfel încât, după terminarea rezidenţiatului, medicii să nu mai fie nevoiţi să plece din ţară.
„Locurile pe care le vom scoate la rezidenţiat să nu fie locuri scoase la rezidenţiat după ureche sau după solicitările centrelor universitare. Dorim să scoatem locuri la rezidenţiat în funcţie de necesităţile şi în funcţie de problemele care ne sunt semnalate din ţară (…) Din ceea ce ştiu eu, la următoarea şedinţă a Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti voi fi invitat pentru a discuta despre problema rezidenţiatului. Consider că rezidenţiatul trebuie coborât la nivel de universitate. Nu cred că Mininsterul Sănătăţii trebuie să se implice în examenul de rezidenţiat. Examenul trebuie să aibă componentă naţională, dar ministerul trebuie să stabilească doar politica şi doar numărul de locuri. Consider că medicii rezidenţi, în momentul în care îţi ocupă un loc, acel loc să fie post de fapt. Se dă examen de rezidenţiat pentru post de chirurgie la Călăraşi, post de chirurgie la Deva. Vom încerca, poate nu în acest an, pentru că nu ştiu dacă din punct de vedere administrativ vom reuşi să cuprindem tot sistemul, dar începând cu anul viitor vom scoate locurile destinate exact spitalului„, a declarat Florian Bodog, ministrul Sănătăţii
Bodog susţine că astfel ar putea diminua numărul medicilor rezidenţi români care aleg să profeseseze în străinătate, în special în ţările vestice.
„Dacă posturile sunt scoase în neant în primul rând rezidentul nu are nicio certitudine că va fi angajat la finalizarea studiilor şi atunci în timpul rezidenţiatului îşi caută un post undeva în străinătate şi pleacă. Consider că dacă mi-am luat rezidenţiatul pe post la Călăraşi şi acolo nu este alt medic este totală lipsă de responsabilitate să îmi las postul şi să plec în altă parte„, a adăugat Florian Bodog.
Potrivit Colegiului Medicilor, peste 14.000 de medici români au plecat să lucreze în străinătate, în ultimii ani. Raportările care ajung la Colegiul Medicilor de la organizaţiile profesionale din alte state arată că ţările preferate de medicii care aleg să lucreze peste hotare sunt Germania (4.062 de medici români în prezent), Franţa (peste 4.000 de medici români) şi Marea Britanie (2.463 de medici în prezent), dar şi Belgia, Italia sau Spania.