„În analizele pe care le fac, constat că în aproape fiecare zi de funcţionare CFR Marfă produce pierderi. Sunt o mulţime de contracte, cu mari companii energetice, făcute sub standardele de cost ale CFR Marfă”, a declarat Lucian Şova.
„Şi managerii, şi liderii de sindicat de la CFR Marfă ştiu că eu sunt implicat de o manieră legală, fără a-mi depăşi atribuţiile. La următoarele contracte, ar trebui ca CFR Marfă să oferteze la standardele corecte. O subofertare generează şi concurenţă neloială în piaţă”, a mai spus ministrul Transporturilor.
CFR SA (administratorul infrastructurii feroviare) şi CFR Marfă „sunt două companii publice, nu se poate ca Infrastructura să nu-şi exercite prerogativele – impuse de lege – pentru recuperarea creanţelor. Manifest, însă, atenţie pentru că executorul judecătoresc ar putea într-o jumătate de oră să blocheze activitatea CFR Marfă”, a subliniat Lucian Şova.
Oficialul a mai menţionat: „Eu nu înţeleg, ca ministru, să-i dau ordin directorului de la o companie de la care prertind să aibă o anumită calitate a şinelor, să nu fie atent cu ceea ce are de încasat de la client, oricare ar fi acel client”.
CFR Marfă are de plătit datorii de 835,8 milioane de lei către CFR SA, dar are şi de încasat creanţe de 650,5 milioane de lei de la diverşi clienţi, fiind prinsă într-un blocaj financiar periculos. La sfârşitul lunii martie, sindicatele feroviare au cerut Preşedinţiei medierea conflictului.
Pe de-o parte, CFR Marfă este somată să plătească o serie de facturi şi are conturile blocate, iar de cealaltă parte are de încasat sume consistente de la clienţi care se află ori în insolvenţă, ori în faliment, astfel că şi conturile acestora sunt blocate.
„Din această cauză, a blocării conturilor inclusiv la clienţii de la care trebuie să încaseze bani, societatea CFR Marfă riscă să nu poată plăti salariile celor 7.500 de angajaţi tocmai acum, în pragul Sărbătorilor de Paşte”, a declarat, într-o conferinţă de presă din 29 martie, preşedintele Federaţiei sindicale a Mecanicilor de Locomotivă (FML), Iulică Măntescu. El a precizat că a transmis o serie de Scrisori Deschise către preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, dar şi către Preşedinţia României, solicitând adoptarea urgentă a unor soluţii de redresare a situaţiei.
În Scrisoarea Deschisă adresată preşedintelui României, Klaus Iohannis, conducerea FML a semnalat blocajul creat la CFR Marfă şi a solicitat medierea acestui conflict. „Vă rugăm să interveniţi, în calitatea constituţională de autoritate de mediere, pentru soluţionarea situaţiei conflictuale create, credem noi, de deciziile greşite ale decidenţilor politici cu privire la sistemul feroviar din România”, se arată în documentul citat.
Federaţia sindicală atrage atenţia că societatea CFR Marfă are, pe lângă rolul comercial de transport, cu o cotă de 37,8% din transporturile feroviare de marfă, şi un rol strategic, asigurând transporturi militare. „Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă – SNTFM – CFR Mafră SA este o entitate strategică a Statului Român, cu un rol foarte important în asigurarea transporturilor militare pe teritoriul României atât pe timp de pace, cât şi în eventualitatea unui conflict armat. În acest context, evoluţiile majore ale societăţii sunt atent monitorizate de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. În ultimul timp, SNTFM CFR Marfă SA este supusă unor presiuni şi constrângeri din partea gestionarului infrastructurii feroviare (Compania Naţională CFR SA) din cauza unor datorii ale operatorului naţional de transport feroviar de marfă către CN CFR SA”, au menţionat sindicaliştii.
„Trebuie subliniat şi faptul că acumularea datoriei către CFR SA este în mare parte consecinţa neplăţii de către o serie de societăţi cu capital de stat a serviciilor prestate de CFR Marfă, nivelul actual al creanţelor operatorului naţional fiind de circa 350 000 000 lei. Deşi au avut loc o întâlniri între conducerile celor două societăţi începând cu data de 5 martie 2018, până la ora actuală nu s-a reuşit să se găsească o soluţie agreată de comun acord, opiniile expuse fiind chiar divergente şi neconstructive pentru ambele părţi”, au mai precizat liderii FML în Scrisoarea Deschisă adresată preşedintelui României.
Potrivit FML, activitatea CFR Marfă s-ar putea opri în orice moment, pentru că CFR SA poate interzice accesul trenurilor pe liniile pe care le administrează, dacă transportatorul întârzie plata taxei de utilizare a infrastructurii (TUI). Deocamdată, CFR SA nu a luat decizia de a uza de prevederile reglementării sus-menţionate. Dar „această măsură, o dată pusă în aplicare, ar avea conecinţe de neimaginat pentru CFR Marfă şi ar genera importante perturbări ale economiei naţionale, datorită faptului că CFR Marfă asigură aproximativ 37,85% din traficul feroviar de marfă şi în special transportul mărfurilor de masă (cărbune, minereu, produse petroliere, etc), precum şi a transporturilor militare (care în ultimii ani au înregistrat o creştere importantă) pentru care CFR Marfă are încheiată o convenţie specială cu MApN. Totodată aplicarea acestei măsuri, de către CFR SA, a suspendării accesului la infrastructura feroviară a CFR Marfă până la achitarea datoriilor restante ar însemna practic oprirea activităţii acestei companii, şi auto-blocarea parţială a activităţii gestionarului infrastructurii. Lucru care ar putea ridica unele acuzaţii privind intenţia de afectare a economiei naţionale (CFR Marfă deţine totuşi peste 37% din totalul traficului feroviar de marfă, la nivelul indicatorului tren km) şi de favorizare a operatorilor de transport feroviar concurenţi care vor putea astfel prelua contractele acesteia”, au mai arătat, în martie sindicaliştii.
Ulterior, în cursul lunii aprilie, sindicaliştii au organizat mai multe acţiuni de protest pentru ameliorarea situaţiei CFR Marfă, dar rezultatele acestora încă nu sunt viziblie.