Ministrul ungar de externe, înainte de întâlnirea cu Bogdan Aurescu: „Ultimele săptămâni nu au fost despre respectul reciproc”

UPDATE: Ministrul Afacerilor Externe din Ungaria, Peter Szijjarto, a declarat marți, într-o conferință de presă la sediul MAE, că se așteaptă ca relația cu România să fie construită pe înțelegere. „E mai bine să fim în relații bune decât rele”, a subliniat Szijjarto, dând exemplul relațiilor cu Slovenia și Croația.

„Colaborarea cu România să fie construită pe înțelegere. E mai bine să fim în relații bune decât rele. E în interesul celor peste 1,5 milioane de maghiari din Transilvania. Un exemplu sunt relațiile cu Slovenia și Croația. Să căutăm ceea ce ne leagă, respectiv comunitățile maghiare de aici și comunitatea română din Ungaria și acestea pot fi o legătură. Colegii din România să privească maghiarii din Transilvania ca pe o legătură solidă. Noi astfel privim comunitatea română”, a declarat ministrul ungar de Externe.

Ministrul român de Externe a făcut şi el declaraţii după întrevederea cu omologul său maghiar.

„România este profund interesată să ieşim din logica provocărilor şi a confruntării. Este nevoie să aducem în relaţia bilaterală climatul de încredere şi respect reciproc. Am făcut şi facem apel la reţinere, la discernământ. Un prim semnal al părţii ungare al dorinţei de a adopta o atitudine constructivă în ţara noastră este ca în perioada imediat următoare, aşa cum mi-a spus direct, sincer, domnul ministru, oficialii din Ungaria prezenţi pe teritoriul României să nu facă declaraţii publice contrare spiritului parteneriatului nostru strategic, în aşa fel încât să respectăm spiritul acestui partenerial, al tratatului politic de bază şi manifestând în acelaşi timp respect pentru ordinea constituţională din România. Orice tip de astfel de declaraţii în contextul acestei perioade care marchează până la 4 iunie aniversarea sau comemorarea Tratatului de la Trianon va duce la deteriorarea relaţiei bilaterale şi noi nu ne dorim acest lucru. Am discutat şi despre semnificaţia acestui moment de pe 4 iunie. Pentru România, Tratatul de la Trianon nu înseamnă decât consfinţirea juridică la nivelul relaţiilor internaţionale a actului primordial de mare importanţă de la 1 decembrie 1918, prin exercitarea dreptului de autodeerminare al naţiunii române, care pentru România reprezintă momentul principal de referinţă al creării statului naţional unitar modern. Nu contestăm dreptul suveran al Ungariei de a stabili modalităţi de a sărbători sau a comemora evenimente istorice semnificative pentru statul şi poporul ungar, doar că pentru noi acest moment are o altă semnificaţie. Prin urmare, interpretarea diferită a faptelor istorice este posibilă, dar este necesar să depăşim această confruntare generată de interpretarea diferită, să privim spre viitor, în spriritului secolului XXI”, a declarat Bogdan Aurescu.

Alte articole

Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe, îşi începe mandatul de judecător la Curtea Internaţională de Justiţie (ONU)

Bogdan Aurescu a fost eliberat din funcția de consilier prezidențial. Klaus Iohannis a semnat decretul

Szijjártó Péter se întâlnește în această dimineață, la București, cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, în marja vizitei pe care o face în România, pe care autoritățile române au descurajat-o din start, din cauza luărilor de poziție din ultima perioadă pe axa București-Budapesta. Inițial, pe agenda ministrului ungar figurau doar vizite la Cluj Napoca și Alba Iulia, ulterior, pe cale diplomatică, stabilindu-se întâlnirea cu Bogdan Aurescu, conform Hotnews.

„Noi ne străduim să avem o relație bună cu toți vecinii noștri. În calitate de națiune cu peste o mie de ani, acordăm și așteptăm respect. În relația cu România, ultimele săptămâni nu au fost despre respectul reciproc, ci mai degrabă despre un schimb tăios de replici. Vom vedea ce reușim astăzi. Direcția București, apoi Cluj Napoca și Alba Iulia”, a scris marți dimineață, pe Facebook, Szijjártó.

Tensiunea dintre București și Budapesta a crescut începând cu atacul ministrului ungar de Externe la adresa ambasadorului român și a culminat cu declarația președintelui Klaus Iohannis despre Ardealul dat ungurilor. De asemenea, sensibil este subiectul programului economic finanțat de Ungaria în Transilvania.

Citeşte şi: Senatul dezbate moţiunea „Democraţia românească în derivă, cu Vela ruptă, în timp de pandemie”