„Este cel mai aglomerat weekend, 98% este gradul de umplere al hotelurilor. Nu pot spune niciodată 100%, pentru că întotdeauna mai rămâne o cameră-două. Fiecare hotelier care ştie să facă hotelărie îşi păstrează o cameră sau două de rezervă pentru orice eventualitate. Se poate întâmpla, de exemplu, să se strice un aparat de aer condiţionat, să se spargă o ţeavă”, a declarat Dragoş Răducan pentru News.ro.
Acesta precizează că toate staţiunile sunt ocupate, „de la cel mai luxos hotel până la cea mai proastă cameră”.
Întrebat câţi turişti sunt acum pe litoralul românesc, acesta a spus că se ştiu cu exactitate cei care sunt cazaţi în structurile omologate, însă în afară de aceştia mai sunt şi cei cazaţi la localnici, „la negru”.
„Am făcut nişte studii în ultima perioadă. Potrivit site-ului Ministerului Turismului, sunt aproape 120.000 de locuri clasificate pe riviera Mării Negre – şi mă refer numai la staţiuni, sate şi comune care au unităţi clasificate. Pe lângă acestea, aproximez că între 60.000 şi 80.000 de locuri de cazare sunt neclasificate. Nu putem ştii sigur, pentru că nici primăriile nu ştiu exact câte camere sunt neclasificate în aria lor de competenţă”, a adăugat reprezentantul FPTR.
Problema este însă că în aceste cazuri vorbim de bani nefiscalizaţi, dar şi de faptul că infrastructura turistică nu este construită pentru a suporta un număr aşa mare de turişti.
„O mare problemă este că infrastructura turistică nu este prevăzută, nu este construită pentru a suporta şi aceşti vizitatori transformaţi în turişti ‘la negru’. Mă refer aici la utilităţi: sistemele de canalizare, de energie electrică. Nu sunt construite pentru atâtea persoane, ele sunt construite pentru nişte case în care stau o familie-două, nu pentru o casă care este declarată locuinţă pentru o familie, dar în care stau 20-30 de persoane”, a mai spus Dragoş Răducan.
Sunt astfel cu 60-70% mai multe persoane decât cele declarate. „Aceasta ar fi o problemă, deoarece crează un disconfort turiştilor care au plătit bilete în hoteluri, pentru că este foarte mare aglomeraţia în staţiuni, staţiunea nefiind pregătită să primească atât de multe persoane. Aglomeraţie este şi pe plajă. Dar cea mai mare problemă este – şi nu e conştientizată de români – faptul că aceste locuri sunt vândute foarte ieftin. Proprietarii acestor locuinţe care oferă cazare plătesc utilităţile pe persoană fizică şi nu la nivel de societate, deci tarifele sunt mult mai mici. Ei nu plătesc taxe, nu au angajaţi şi atunci pot merge cu preţuri de dumpin (sub preţul pieţei, n.r.), iar românilor le plac preţurile mici şi lasă deoparte siguranţa personală, deoarece în astfel de case nu ştii unde te duci să dormi”, a subliniat prim-vicepreşedintele executiv al FPTR.
El afirmă că este bine să se ştie care sunt aceste locuinţe, în primul rând pentru siguranţa cetăţenilor. „Românii renunţă la siguranţa personală în favoarea preţului mic”, a mai spus el. Răducan spune totodată că, de exemplu la Costineşti nu se ştie niciodată câţi turişti sunt.
„Costineştiul e scăpat de sub control. Acolo nu se ştie niciodată câţi turişti sunt. Din declaraţiile publice, acolo sunt 50.000 de locuri de cazare, din care numai 12.000 clasificate. E haos acolo. Dar unde e cerere, există şi ofertă”, a mai spus Răducan.
O mare parte din turiştii veniţi pe litoral sunt cu voucherele de vacanţă. „E greu de estimat poate chiar 40%. Un aspect interesant este că anul trecut nu toate hotelurile erau pregătite să primească turişti cu vouchere de vacanţă. Văzând însă ce succes au înregistrat colegii lor, anul acesta putem spune că toţi primesc”, a concluzionat Răducan.