Miracolele care s-au întmăplat la mormântul lui Arsenie Boca. În Prislop se petrec lucruri dintre cele mai ciudate: femei de cariera, care se roaga pentru fericirea lor, se lasa brusc de job dupa ce revin de la mormant la ele acasa, in Bucuresti. Altele pur si simplu isi gasesc sot atunci cand se asteapta mai putin.
“Mama mea era foarte bolnava, medicii i-au zis ca are cancer, 99, 9%. Si atunci m-am gandit: Doamne, daca-i asa, zero si ceva la suta poti sa-l rezolvi tu! Cu gandul asta, am venit aici, la mormantul parintelui Arsenie Boca si l-am rugat sa-mi vindece mama. Si cand mamei i-au venit rezultatele, in mod miraculos,
chit ca avea doua formatiuni tumorale, s-au dovedit a fi amandoua benigne. Scapase mama… Si povestea asta a fost uimitoare pentru medici, nu-si puteau inchipui cum de a fost real, cum de s-a petrecut cu adevarat una ca asta’, povesteste Meda.
Asta s-a intamplat acum cativa ani si de atunci Meda vine in fiecare an la mormantul parintelui Arsenie Boca de la Prislop (Hunedoara), sa-i vorbeasca si sa-i multumeasca pentru mama. Citise ca parintele a facut minuni si a vindecat si in timpul vietii, si dupa moarte, dar nu-si imagina ca i se va intampla si ei vreodata una ca asta. Meda nu este crestin 100% practicant, insa de cand viziteaza mormantul parintelui, a renuntat sa mai treaca totul prin lama rece a ratiunii. “Cel mai ateu dintre atei ar simti ca aici, la mormant, se intampla ceva. Cred ca, de fapt, cautandu-l pe parintele Arsenie, il cautam pe Dumnezeu’, ne spune ea.
O altă minune povestită de o femeie: Cum a reuşit să i se vindece copila de şapte ani
”Doresc să vă impărtăşesc o minune recentă a Sfântului Părinte Arsenie Boca: avem o fetiţă de 7 ani care de la vârsta de 3 ani a început să aibă probleme de sănătate nu foarte grave dar chinuitoare pentru noi si petru ea. Răcea destul de des, tuşea nopţi întregi si făcea otite repetate. Am făcut tot felul de tratamente. Anul acesta după două episoade de otită starea ei s-a agravat şi cel mai grav a inceput să nu mai audă. A fost un şoc pentru noi, parcă nu mai era ea, era retrasă, nu mai comunica cu noi… aproape că avea un comportament ciudat. Ne-am panicat şi pentru că doctorul nostru ORL era plecat din ţară ne-am dus la un alt medic şi am început un alt tratament care nu a dat nici un rezultat, apoi altul şi după o lună eram tot aşa.
Noi locuim într-un oraş mic şi pentru consultaţii trebuie să ne deplasăm 60 km, învoiri de le serviciu, iar de bani pe medicamente nu mai vorbesc…În urmă cu o saptămână medicul nostru s-a întors în ţară şi am hotărât împreună cu el să facem o operaţie de scoatere a polipilor cu toate ca acesta nu ne garanta revenirea auzului. Tot timpul am avut o spaimă în suflet că fetiţa mea va rămâne aşa pentru tot restul vieţii… nu i-am spus asta nici soţului meu de teamă că-mi va reproşa că nu am nădejde la bunul Dumnezeu. Întâmplarea a făcut ca în aceiaşi perioadă părinţii mei să ajungă la Mânăstirea Prislop închinându-se şi rugându-se la mormântul Sfântului Parinte pentru sanatatea nepoatei lor. I-au adus de acolo o eşarfă micuţă pe care au atins-o de mormântul şi crucea Sfântului Părinte.
După 3 zile fiica mea a fost operată ( aveam deja programarea făcută)operaţia a decurs bine şi în aceiaşi zi ne-am întors acasă. Avea dureri mari în gât dar respira mai bine. I-am înfăşurat eşarfa în jurul gâtului iar după o oră a strănutat şi … i-a revenit auzul. Medicul ne spusese că poate după o lună va auzi mai bine şi că va mai fi nevoie de un tratament cu infiltraţii. L-am sunat pentru a-i da vestea şi nu a putut decât să râdă şi el de bucurie şi de uimire. Mulţumim Bunului Dumnezeu pentru însănătoşire, sfântului Arsenie Boca care a ascultat rugăciunile buniciilor !”