Mirajul pompelor de căldură miraculoase a fost spulberat. Cum consumă energie cât jumătate din producția națională

Mirajul pompelor de căldură, care a pornit de la vârful Bruxelles, a fost spulberat. Strategia energetică a României arată, estimativ, că utilizarea pompelor de căldură va crește semnificativ până în 2035, urmând să aibă o contribuție substanțială pentru satisfacerea cererii de energie termică în sistem centralizat.

Citește și: Lovitură pentru milioane de români, UE a stabilit data de la care vor fi interzise centralele pe gaz: Trebuie înlocuite cu pompe de căldură

Mirajul pompelor de căldură miraculoase a fost spulberat

Strategia prevede un procent de 11% pompe de căldură în 2025, 13% în 2030 și un maximum de 16% în 2035. Pe deoparte, pompele de căldură electrice constituie o alternativă la încălzirea folosind gazele naturale, inclusiv pe fondul creșterii capacităților de producție din surse regenerabile, se precizează în Strategie. Pe de altă parte, însă, acestea conduc și la con sumuri mari de energie electrică în perioadele extrem de reci – ca ordin de mărime pe termen lung, presupunând un milion de pompe de căldură instalate la nivel național și o putere necesară instantanee medie de 4 kW per pompă de căldură, ar rezulta un necesar instantaneu de 4.000 MW doar pentru acestea.

„Ținând cont că astfel de momente survin iarna în timpul nopții, pot fi excluse capacitățile de solar fotovoltaic (cele fără stocare în baterii), astfel că rețelele de energie electrică ar fi solicitate în mod considerabil într-un timp foarte scurt. Din acest motiv, configurația hibrid, în care centrala pe gaz în condensare ar prelua acest vârf de consum în locul pompei de căldură, ar fi o alternativă mai sigură din punct de vedere al aprovizionării și confortului consumatorilor și al adecvanței sistemului”, se arată în document.

Alte articole

Măsura prin care guvernul ar putea să scadă facturile românilor la căldură și să reducă poluarea. Peste două treimi dintre români ar fi de acord

Pompe de căldură subvenţionate de stat. Un nou program pentru sectorul rezidențial

Utilizarea pompelor de căldură este o soluție complexă de încălzire, dar și de răcire, a clădirilor. Pompa de căldură are, pe lângă avantaje, și unele dezavantaje. Acestea necesită o regândire a sistemelor de încălzire iar implicațiile asupra sistemelor de producere/transport/distribuție a energiei electrice sunt majore, după cum se relevă într-un articol de specialitate publicat în Revista Electricianul.

Pompa de căldură, a cărei folosire s-a generalizat, este cea de tip aer-apă, deși există și alte tipuri, de exemplu cea tip sol-apă, mai performante, dar cu o instalare mai costisitoare a schimbătorului de căldură din mediul exterior.

„Pompele de căldură necesită costuri totale substanțial mai mari decât în cazul altor soluții. Costurile țin de achiziția pompei propriu-zise, investiția inițială într-o pompă de căldură fiind de 5 până la 10 ori mai mare decât cea într-o centrala pe gaz, de exemplu, și de necesitatea  modificării instalației de încălzire, pentru a optimiza funcționarea ei folosind pompa de căldură. Totodată, este necesară extinderea încălzirii în pardoseală și redimensionarea sau schimbarea radiatoarelor de încălzire pentru asigurarea unor suprafețe radiante mai mari, pentru că pompa de căldură oferă agent termic la temperaturi sensibil mai scăzute ( 50-60 grade Celsius maxim) decât cele furnizate de centrale pe gaz”, se arată în publicația citată.

De asemenea, trebuie adăugat și costul necesar instalației electrice de alimentare a pompei de căldură, care este un consumator mare de energie electrică, cu puteri de 10 kW uzual. Pentru puteri electrice mai mari, de până la 30 kW, este necesară trecerea la instalații electrice trifazate. Potrivit specialiștilor, implicațiile majorării puterii electrice la consumatori sunt considerabile.

Mergând spre rețelele de distribuție a energiei electrice și mai departe către rețelele de transport (rețele de înaltă tensiune) este evident că este necesară schimbarea acestora.

„Se vorbește de întărirea rețelelor de distribuție a energiei electrice, operație costisitoare și de durată. Costurile acestor operații sunt însă considerabile, multe rețele fiind subterane. Cum nici producția de energie electrică nu poate ține pasul cu necesarul în aceste condiții, se vorbește despre reelectrificare, concept des utilizat în prezent și care se referă la adaptarea rețelelor de transport și distribuție pentru puteri mult mai mari. Asigurarea necesarului de energie electrică pentru pompele de căldură necesită deci investiții considerabile în sistemele energetice existente. Acestea costă și se întind pe durate lungi de ordinul anilor”, se mai precizează în articolul de specialitate.

Citește și: Încălzirea bazată pe o pompă de căldură, un sistem confortabil și eficient. Cum funcționează și care sunt avantajele și dezavantajele