Cei doi scriitori, Andrei Pleşu şi Mircea Cărtărescu, au anunţat public că nu doresc să participe la Salonul de carte de la Paris, care va avea loc la finalul săptămânii viitoare.
Mai mult, Andrei Pleşu spune că a anunţat deja şi Institutul Cultural Român de decizia sa, institut care se ocupă de organizarea participării României la acest salon de carte.
Cei doi şi-au retras deja şi textele de prezentare din broşura cu care ICR urma să se prezinte la salonul de carte. În schimb, numele lor apar pe site-ul institutului, acolo unde se vorbeşte despre participarea României la acest eveniment.
La Salonul de carte de la Paris sunt invitaţi să reprezinte România 59 de scriitori, iar costurile pentru organizarea acestui eveniment se ridică la 600.000 de euro. De asemenea, este vorba şi de o reprezentare politică a României, pentru că şi premierul Victor Ponta va fi prezent la salonul de carte.
„Sunt decizii inviduale dacă cineva participă sau nu. Am avut şi decizia de a nu participa din motive medicale. Chiar doi dintre cei mai importanţi romancieri români au trebuit să decline, să renunţe la invitaţie din motive medicale„, a declarat Andrei Marga, preşedinte ICR.
Site-ul francez Actualitte.com. comentează că decizia romancierului Mircea Cartărescu de a nu participa la a 33-a ediţie a Salonului de Carte de la Paris, unde fusese invitat alături de alţi autori români, „pare să fi creat o modă”, în condiţiile în care şi scriitorul Andrei Pleşu a anunţat că nu va participa la evenimentul care va debuta la 22 martie.
În sprijinul deciziei sale, Andrei Pleşu a invocat „motive personale” pe care nu doreşte să le facă publice, asigurând, în acelaşi timp, că a notificat Institutul Cultural Român (ICR) cu privire la această hotărâre în urmă cu două luni.
Broşura cu care ICR se va prezenta la această ediţie a Salonului de Carte, la care România este invitat de onoare, numără 59 de participanţi. Potrivit AFP, pentru această participare, Institutul a alocat un buget de 620.000 de euro.
Andrei Pleşu ar trebui să intervină la două mese rotunde, prima pe tema democraţiei şi dictaturii, iar a doua intitulată ‘România îngerilor’.