Mircea Dumitru, fostul ministru al Educației, acuzat, din nou, că a colaborat cu Securitatea. CNSAS: „Avem săptămânal cel puțin un astfel de caz”

Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, fostul rector al Universității București, membru al Academiei Române, doctor în filosofie la Tulane University din New Orleans și doctor în filosofie al Universității din București, apare într-un dosar care are ca obiect „constatarea calității de lucrător/colaborator al securității (OUG nr.24/2008)”, în calitate de pârât.

Potrivit gandul.ro, dosarul a fost înregistrat, în data de 26 mai 2023, la Curtea de Apel București, urmând să primească un termen de judecată. Partea reclamantă este CNSAS.

Academicianul  Mircea Dumitru a declarat că nu se află în România, ci în SUA, neavând detalii suplimentare despre acțiunea în instanță, adăugând că își va pregăti apărarea în acest dosar în care este acuzat că a fost colaborator cu fosta Securitate.

„Sunt la Washington. Nu știu nici eu mai mult decât am văzut în presă. Mă voi apăra. Revin acasă de Rusalii”, a declarat fostul ministru, pentru sursa citată.

Alte articole

Alegeri prezidenţiale 2024. Candidaţii, verificaţi de CNSAS dacă au colaborat cu Securitatea pentru a evita un alt caz „Petrov”

CNSAS a publicat numărul românilor urmăriţi în anii 80 de Securitate. Peste 250.000 de dosare, din care 50.000 care presupuneau ascultarea telefoanelor şi chiar filaj

Citește și: S-a aflat marele secret al sopranei Angela Gheorghiu. Ce legătură avea cu Securitatea

În 22 iunie 2017, Mircea Dumitru a primit de la CNSAS o adeverință în care se specifica faptul că „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității, în sensul legii”.

Germina Nagâț, membru CNSAS a declarat că situația nu este una deosebită, fiind ceva obișnuit într-o astfel de speță. Înregistrarea la Curtea de Apel a dosarul reprezintă o etapă care survine preluării, în 2023, a evidenței imformatizate a Centrului de Informare și Documentare (CID), care aparținea Departamentului Securității Statului înainte de Revoluția din 1989, iar mai apoi a trecut la Seviciul Român de Informații.

„Ceea ce vreau să vă spun este că nu e nimic spectaculos. În afară de cazul Băsescu mai sunt multe cazuri și vor mai fi, asta am explicat cât am putut de des. În urma preluărilor de anul trecut, în special a evidenței informatizate a CID-ului, se ajunge la o suplimentare de documente, asta este… Multă lume va fi tristă, dar asta e… Nu scriem noi acele documente, ce se găsește este scris de mânuța persoanelor respective.

Au fost multe situații de revenire asupra unor adeverințe de necolaborare, în urma preluărilor masive din februarie – martie 2022. A contat enorm și va produce tot mai multe ”surprize” de genul acesta preluarea evidenței informatice a fostului Centru de Informatică și Documentare al Securității. De la începutul acestui an, practic avem săptămânal cel puțin un astfel de caz, cu adeverință mai veche și cu trimitere în instanță, pe baza unor documente identificate recent”, a declarat Germina Nagâț.

Citește și: Rechizitoriul dosarului Revoluţiei: Securitatea a ştiut tot timpul unde sunt soţii Ceauşescu şi nu ar fi tras în Armată şi populaţie+au existat tentative de asasinare a fostului dictator

Laura Cornea, purtătoarea de cuvânt a CNSAS a declarat că justiția este cea care se poate pronunța în astfel de cazuri, rolul CNSAS fiind acela de a identifica documentele și de a le pune la dispoziția instanței.

„Trebuie să lăsăm instanța să se pronunțe, instituția noastră doar identifică documentele și le pune la dispoziția instanței de judecată, acesasta este cea care analizează materialul probator și dispune.

Acele decizii, și cele de atunci și cele de acum, au o frază la final, care spune că acesta este rezultatul verificării la data emiterii deciziei/adeverinței. Orice preluare de arhivă, că se numește ea evidență informatizată, microfilm sau dosar, ulterioară emiterii adeverinței, constituie probă nouă, în cazul în care – pentru persoana respectivă – este o nouă cerere de verificare.

Dacă persoana respectivă a avut o adeverință (n.red. – care preciza că nu a fost lucrător/colaborator al Securității), în acești 20 de ani de existență a CNSAS, dar în anul douăzeci și unu apare o nouă cerere de verificare, depusă de către altcineva pentru persoana respectivă, și noi am preluat ceva în această diferență de timp, se reanalizează materialul și se repune pe masa de discuție a colegiului.

Ulterior, se dispune înaintarea lor la instanță, după caz, iar instanța decide dacă este bine făcută sau nu încadrarea din punct de vedere juridic.

Nu dezgropăm morții, cum s-ar spune, trebuie să existe, așa cum spuneam, o cerere de verficare depusă pentru persoana respectivă. Nu facem nimic altceva decât să aplicăm cadrul legal, instituția își urmează parcursul firesc și legal instituit. Practic, pentru orice persoană pentru care avem o cerere de verificare nouă, și pentru care există preluări noi de arhivă, de materiale informative, le cuprindem într-un nou material care se numește notă de constatare și care este supus sau nu instanței, acesta este un alt palier decizional”, a mai declarat Laura Cornea.

În data de 21 februarie 2022, CNSAS a reluat procedurile de declasificare și transfer al dosarelor create de fosta Securitate.