Mircea Geoană anunţă că NATO va crea o unitate specială pentru protejarea cablurilor şi conductelor submarine din Marea Neagră

Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană a vorbit despre faptul că miniştrii Apărării din ţările NATO au discutat, vineri, despre , „cea mai importantă transformare a modului în care facem apărarea teritoriului aliat de la Războiul Rece încoace” şi anume diverse planuri militare, forţe militare şi 300.000 de militari din Alianţă care vor fi arondaţi acestor planuri.

„Miniştrii Apărării au încheiat două zile de întâlniri foarte importante în pregătirea summitului NATO de la Vilnius, unde liderii noştri vor lua decizii foarte importante. Aş vrea să luăm această informaţie, care este relevantă, într-un context un pic mai larg. Miniştrii noştri de apărare au discutat azi, împreună cu comandanţii NATO, cea mai importantă transformare a modului în care facem apărarea teritoriului aliat de la Războiul Rece încoace: planuri militare, forţe militare, 300.000 de militari din NATO vor fi arondaţi acestor planuri de apărare. Este cea mai importantă transformare a modului în care apărăm fiecare centimetru pătrat de teritoriu aliat, de la Marea Neagră la Marea Baltică şi de la Marea Nordului la Marea Mediterană”, a declarat Mircea Geoană, întrebat vineri la Digi 24 cum ar trebui să interpretăm informaţia potrivit căreia fiecare ţară aliată NATO trebuie să sporească stocurile de muniţie şi dacă acest lucru ar trebui sau nu să ne sperie pe termen scurt şi lung.

El a mai spus că liderii NATO vor discuta la summitul de la Vilnius din luna iulie şi despre mai multe investiţii în Apărare. „În cadrul acestei conversaţii foarte importante despre a ne adapta postura de apărare şi descurajare la un nou context strategic a apărut evident şi discuţia cu privire la capabilităţile militare propriu-zise. Liderii noştri vor discuta la Vilnius şi despre modul în care vom putea investi mai mult în apărare. Să ştiţi că libertatea şi democraţia nu se apără pe gratis. E nevoie să investim mai mult în interoperabilitate, în stocurile noastre, în depozitele noastre, pentru a fi pregătiţi în caz de criză sau de conflict, să facem faţă aşa cum se cuvine. Aici intervine subiectul creşterii capacităţii industriale a industriei de apărare din NATO şi ca român m-am bucurat să văd noul conducător de la Romarm printre cele 25 companii importante din NATO care au fost invitate în premieră de către noi la întâlnirea cu miniştrii apărării. Pentru ţări ca România şi pentru ţări venite mai nou în NATO, cred că această decizie a noastră de a investi mai mult în industria de Apărare poate să reprezinte o şansă pentru renaşterea industriei de Apărare româneşti şi a creşterii sinergiilor industriale de-a lungul NATO”, a completat Mircea Geoană.

„Aş vrea să privim dimensiunea de investiţie în securitatea noastră naţională, în cazul României, şi colectivă, în cazul NATO, dintr-o perspectivă puţin mai largă”, a mai precizat secretarul general adjunct al NATO.
„E adevărat că avem nevoie de industrie de Apărare şi aici nu e vorba exclusiv de giganţii tehnologici americani sau europeni. Am avut invitaţi aici şi companii de talie medie, de talie mai mică, pentru că este nevoie să avem un ecosistem între marii producători, producătorii mai mici şi, de ce nu, joint ventures, green field, în această zonă. Pe de altă parte, dimensiunea de securitate are o măsură de dublă utilizare. Tehnologie care este folosită şi în civil şi în domeniul militar. Aici cred că este cheia succesului unui nou model economic pentru România, pentru ţări din regiunea noastră, pentru că discutăm de capabilităţi în zona cibernetică, spaţială, de inteligenţă artificială, vorbim de quantum computing, de foarte multe tehnologii care vor transforma economia, societatea şi apărarea. De aceea noi privim la NATO de o manieră foarte integrată dimensiunea de securitate. Şi Congresul american, pe care l-am vizitat în urmă cu câteva săptămâni, se uită cu atenţie la zona Mării Negre”, a mai explicat Mircea Geoană.

Alte articole

Ilie Bolojan, mesaj pentru toţi românii după sentinţa „turul 2 înapoi” de la Curtea de Apel Ploieşti

Ilie Bolojan, anunţ înaintea alegerilor prezidenţiale din luna mai

Şefii celor mai mari puternice armate NATO s-au întâlnit într-un oraş simbolic: „Războiul din Ucraina este o întoarcere a istoriei”
Acesta a adăugat că miniştrii apărării au decis, în discuţia de vineri cu liderii NATO, aprobarea creării unei unităţi speciale pentru protejarea structurilor critice submarine.

„Pe lângă partea de informaţii militare, de senzori, de chestiuni de apărare propriu-zise astăzi miniştrii de apărare au stabilit şi liderii noştri la Vilnius vor aproba crearea unei unităţi speciale pentru protejarea structurilor critice submarine. Ştiţi de discuţiile privind conductele de gaze care să lege prin Marea Neagră România, Georgia, Azerbaidjan. Este o discuţie despre proiectul de transmitere de curent continuu pe sub Marea Neagră, pentru a putea avea mai multă independenţă energetică, securitate energetică. Am văzut recent la prietenii noştri de la Comisia Europeană un proiect de fezabilitate pentru un cablu de fibră optică care să transmită date între România şi Georgia. De aceea vreau să vă spun să aveţi mare încredere că noi la NATO ne facem datoria, ne uităm la partea de securitate în sens militar dar şi dimensiunea de securitate în sens mai larg, de rezilienţă, lanţuri de aprovizionare, independenţă în securitate energetică şi acest lucru este ceea ce face ca NATO să fie o alianţă de atât de mare succes în trecut, prezent şi viitor”, a concluzionat Geoană.

Geoană, despre aderarea Ucrainei la NATO: Suntem încrezători că vom veni cu sprijin coerent şi consistent. Vom continua să susţinem Ucraina, pentru că susţinându-i pe ucraineni ne susţinem propriile noastre interese

Secretarul generaj adjunct al NATO Mircea Geoană a precizat, întrebat despre declaraţia de vineri a ministrului german al Apărării potrivit căreia NATO ar putea înlătura unele obstacole din calea aderării Ucrainei la NATO, că aliaţii din Est insistă să fie un calendar precis pentru aderarea Ucrainei, iar alţi aliaţi propun un mecanism de apropiere de Alianţă, în termenii practici. El a adus în discuţie şi elementele propuse de către secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg miniştrilor de externe din NATO de a elimina dintre procedurile folosite anterior în etapele de extindere a NATO care au fost aplicat Finlandei şi Suediei.

Cascadorii râsului în Armata Română (MApN): o blindată NATO a fost scăpată pe fundul Dunării

„Ne pregătim pentru un summit important la Vilnius (11 – 12 iulie – n.r.). Liderii noştri vor decide la Vilnius o nouă etapă în relaţia politică şi de cooperare militară între NATO şi Ucraina. Nu pot anticipa astăzi care este zona de compromis, unde se vor întâlni cele două curente importante din NATO. Aliaţii în principal din Est insistă pentru un calendar precis pentru invitarea Ucrainei să adere la NATO, alţi aliaţi propun, în schimb, un mecanism de apropiere reală, în termeni practici ai Ucrainei de către noi. Vom avea, sperăm, lucrăm în fiecare zi pentru ca preşedintele Zelenski să vină pentru prima dată în cadrul unui consiliu NATO – Ucraina ca un egal, în ordine alfabetică şi nu ca un invitat în capul mesei”, a afirmat Mircea Geoană, întrebat vineri la Digi 24 Întrebat despre declaraţia recentă a ministrului german al Apărării potrivit căreia NATO ar putea înlătura unele obstacole din calea aderării Ucrainei la NATO.

Ne gândim în acelaşi timp la elemente pe care secretarul general le-a propus miniştrilor de externe din NATO pentru a elimina câteva dintre procedurile care au fost folosite, de exemplu, în etape anterioare de lărgire a NATO dar care n-au fost aplicate Finlandei şi Suediei din acest punct de vedere. Suntem încrezători că vom veni cu sprijin coerent şi consistent. Locul Ucrainei este în familia democraţiilor euro-atlantice, aşa cum locul Republicii Moldova şi al Georgiei este în familia europeană sau euro-atlantică, după ce decid aceste ţări. Vreau să fim cu toţii foarte încrezători că vom continua să susţinem Ucraina, pentru că susţinându-i pe ucraineni ne susţinem propriile noastre interese.