Mircea Geoană, despre autostrada România – Polonia: E un proiect de colaborare în cadrul Iniţiativei Celor 3 Mări

„Declarația ambasadorului american, pe care am citit-o și aici, evident, la Bruxelles, se referă la acest proiect de colaborare între națiunile între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică. Evident, aliatul american este un actor important, suntem extrem de bucuroși că și Germania participă. Cred că de la Summitul Celor 3 Mări de la București Germania a început să participe la acest efort”, a subliniat Mircea Geoană.

Veşti bune pentru români. Un tronson din autostrada Braşov-Comarnic ar putea fi gata în decembrie

Pe de altă parte, „dacă ne uităm puțin la ideea despre un coridor de la Gdansk până la Constanța este, de fapt, fostul coridor nr. 9 al Uniunii Europene, care a fost pus pe hartă în urmă cu aproape două decenii”, a menționat Mircea Geoană, fost ministru de externe al României.

„Sperăm că atât în Inițiativa Celor 3 Mări – al cărei summit virtual începe luni și în care aceste subiecte vor fi discutate -, dar și în context european și transatlantic să putem să încurajăm investiții, care sunt și strategice, dar sunt și economice și generatoare de dezvoltare, de locuri de muncă, de prosperitate și de securitate, care, într-un fel, vin la pachet”, a punctat adjunctul secretarului general al NATO.

Alte articole

Mircea Geoană, eternul loser, și-a anunțat retragerea din politică: „Trebuie să îţi pui ghetele în cui într-un anumit moment”

Mircea Geoană a mers la vot însoțit de soția lui. „Criza economică bate la ușă. Sper să votăm și noi în mod digital în viitor”

„Zona Mării Negre este o zonă strategică de importanță excepțională atât pentru NATO, cât și pentru Rusia. După ocuparea ilegală a Crimeei, Rusia a construit și-n Marea Neagră, dar și-n Marea Baltică, pe acest areal Nord-Sud, pe flancul estic al Alianței, capabilități militare preocupante. Crimeea și această zonă a Mării Negre sunt folosite de Federația Rusă și ca o trambulină, ca o proiecție de forță militară în Mediterana, în operațiunile în care Federația Rusă este implicată în diverse teatre de operațiuni. De aceea, Alianța privește cu toată seriozitatea securitatea din zona Mării Negre”, a mai explicat Mircea Geoană.

Autostrada „Via Carpatia”, construită în România cu bani americani

Tronsoanele românești din autostrada care ar urma să lege Lituania de Grecia “ via Carpatia” și ar putea fi construite cu bani de la americani sunt Arad – Oradea și Lugoj – Calafat, a anunţat ministrului Transporturilor, Lucian Bode, la Hotnews.ro.

„Am studiat trasee posibile. Cei 2.356 de km pot fi parcurși în 26 de ore. Propunem ca această rută să strabată doar state membre UE și NATO. Dacă România și Bulgaria intră în Schengen, acest coridor va fi foarte ușor de accesat”, a declarat miercuri Lucian Bode, în cadrul unui interviu pentru HotNews.ro.

Bode a prezentat mai multe hărți cu propuneri de conexiuni feroviare și rutiere între țările NATO din regiunea Europei de Est. Pe partea rutieră, a arătat o hartă cu autostrada Via Carpatia care leagă Lituania de Grecia și are două ramificații în România: ramura Lugoj – Sibiu – Pitești – București – Constanța, respectiv Lugoj – Calafat.

„De la Biharia până la Oradea, vorbim de un tronson de drum expres 21 km, pentru care suntem în procedură de licitație. De la Arad la Oradea avem în discuție revizuirea studiului de fezabilitate. Aici vedem dacă îl realizăm noi, la CNAIR, sau Asociația de Dezvoltare Intercomunitară formată din consiliile județene Bihor și Arad. Sunt trei variante de finanțare”, a precizat Bode.

Una dintre cele trei variante vizează parteneriat public – privat cu implicare americană.

„Adică noi să venim către parteneri, fonduri de investiții americane, acesta este proiectul nostru, atât contribuim noi, acesta este traseul”, a explicat Bode. El a mai spus că pe feroviar România a propus dezvoltarea unui proiect Rail-2-See, cale ferată de la Marea Neagră la Marea Baltică. Din această rută, România ar putea realiza cu americanii tronsoanele Coșlariu – Cluj Napoca și Cluj Napoca – Episcopia Bihor. Pentru primul tronson, în lungime de 100 de kilometri, Ministerul Transporturilor are însă în vedere accesarea de fonduri europene prin CEF.