Mircea Geoană, prins din nou cu ocaua mică. A omis „meandrele concretului” din CV-ul depus la NATO pentru a ascunde trecutul dubios care l-a propulsat în carieră

Mircea Geoană pozează în faţa electoratului cu un CV impresionat, dar ascunde secrete nebănuite înaintea campaniei electorale la finalul căreia speră să nu mai ajungă de râsul unei ţări întregi rostind degeaba, pentru a doua oară, „Mihaela, dragostea mea”. Încet-încet, pe măsură ce se expune public, se dovedeşte că „regele Geoană” e de fapt gol şi are în spate o biografie găunoasă, susţinută de puteri oculte. Umflat în sondaje, Mircea Geoană îşi dă arama pe faţă atunci când nu spune adevărul despre biografie sau când face gafă după gafă la TV, urându-i sănătate defunctului Rege Mihai.

Mircea Geoană a devenit angajat în MAE la două luni de la Revoluție, nu în 1991 așa cum arată CV-ul

După gafa cu „decreţeii”, Mircea Geoană a mai comis una, de data asta într-un act oficial. Candidatul oficial de-acum la președinție, Mircea Geoană susține în CV-ul oficial, publicat pe site-ul NATO (foto), că a început să lucreze în Ministerul Afacerilor Externe român în anul 1991, pe un post de director. Libertatea a solicitat MAE să confirme oficial când anume Mircea Geoană s-a angajat în cadrul instituției, iar ministerul a comunicat că Geoană a devenit angajat cu un an mai devreme. „Ca urmare a solicitării dumneavoastră de presă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) vă comunică următoarele: domnul Mircea Geoană a fost angajat în MAE începând cu data de 1 martie 1990, cu contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată, fiind încadrat, la aceeași dată, în funcția de secretar III”, a transmis MAE redacției Libertatea.

Contactat pentru a fi întrebat de ce a uitat să completeze un an în CV, Mircea Geoană a susținut că CV-ul depus la NATO este unul condensat, care nu oferă toate detaliile carierei sale profesionale. „M-am angajat prin concurs la MAE și am fost repartizat ca referent pentru spațiul francez. După vizita lui François Mitterrand în România, am devenit director pentru afacerile europene, iar din septembrie 1991 și până în toamna anului 1992, am fost la studii în Franța”, a declarat Mircea Geoană.

Alte articole

Elena Lasconi, după negocierile de la Guvern: Am discutat despre posibilitatea unui candidat comun la alegerile prezidențiale

Ilie Bolojan, despre candidatul la Preşedinţie: O pulverizare de voturi ne duce din nou către dispute

Finanțarea campaniei electorale a lui Mircea Geoană ridică semne de întrebare, spune rectorul SNSPA: ”Este aproape imposibil să strângi cel puțin 20 de milioane de lei pentru o campanie. Faptul că Geoană ignoră total acest subiect nu e semn bun”

MAE îl contrazice însă, în răspunsul oficial, că el a fost angajat pe funcția de secretar III, nu pe funcția de referent. „Eu îmi amintesc că am fost angajat ca referent, nu ca secretar III, dar dacă MAE susține asta, poate ministerul știe mai bine”, a replicat fostul oficial NATO.

Întrebat când anume a dat concursul de intrare în MAE, Mircea Geoană a răspuns că în luna februarie 1990.

Întrebat unde lucra în perioada Revoluției române, mai exact în decembrie 1989, Mircea Geoană a răspuns: „În perioada Revoluției, eram angajat la Energomontaj”.

În CV-ul personal, Mircea Geoană mai precizează că, în perioada 1983 – 1990, a lucrat ca inginer la Trustul Energomontaj București.

Familia lui Mircea Geoană ar avea legături strânse cu fostul regim comunist. Fostul procuror militar Dan Voinea a scos la iveală faptul că generalul Ioan Geoană, tatăl lui Mircea Geoană, este cel care a lansat diversiunea cu teroriștii în Capitală. Pentru serviciile aduse de Ioan Geoană în decembrie 1989, fiul său Mircea a fost băgat de Iliescu în Ministerul de Externe.

Mircea Geoană, promovat graţie serviciilor generalului Ioan Geoană la Revoluţie

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii militari care au studiat evenimentele din decembrie 1989 „urmare a probatoriului administrat există o mai bună înțelegere a diversiunii radio-electronice. Au fost realizate progrese notabile pentru înțelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate și anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acțiune cât și din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de așteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii și eventualele complicități în realizarea acesteia”, potrivit Realitatea Plus.

Pentru serviciile aduse de Ioan Geoană în decembrie 1989, Mircea Geoană ar fi fost băgat de Iliescu în MAE, astfel că devine clar de ce nou inventatul Mircea Geoană nu vrea să apară date esenţiale din acrieră în CV.

Această concluzie apare în memoriile scrise de către fostul consilier prezidențiale Eugen Mihăescu. El a povestit despre cum a ajuns Geoană de la un simplu cavaler al fluierului la vârful diplomației românești. Din sfera ariviștilor din lumea diplomației, autorul rememorează câteva fragmente despre cum a ajuns inginerul Mircea Geoană în numai câțiva ani la cel mai râvnit post din Ministerul de Externe, ambasador în Statele Unite ale Americii. El povestește că Mircea Geoană și-a început cariera ca referent încă din primele zile ale instalării lui Iliescu în fruntea statului. Cariera politică fulminantă a lui Mircea Geoană este văzută și din perspectiva legăturilor de afaceri dintre fostul ambasador al Statelor Unite la București, Alfred Moses.

Istoricul Corvin Lupu confirmă rolul lui Ioan Geoană din 1989 și legăturile păstrate cu regimul lui Ion Iliescu

„Tot de Securitate aparținea și domnul General Ioan Geoană, care apoi a fost transferat la apărarea civilă și a fost șeful apărării. Tatăl lui Mircea Geoană a fost cel care a închis ușa pe dinăuntru de la buncărul de la sediul CC-ului, unde era postul de comandă al Comandantului Suprem. Avea legături cu toată țara, cu toată armata. Dacă intra Ceaușescu acolo, era nenorocire pentru complotiști. Generalul Geoană și-a făcut datoria și fiul său a fost recompensat. Ambasador la Washington, nu în Bulgaria. Domnul Mircea Geoană nu putea fi președinte pentru că noi suntem în NATO, iar serviciile noastre fac parte din comunitatea informativă a NATO, iar domnul Geoană a făcut parte din ecuația sovietică a loviturii de stat”, a declarat profesorul Corvin Lupu în urmă cu mai mulți ani.

Oamenii de bază ai lui Mircea Geoană l-au condus pe ultimul drum pe Mihai Caraman

Legăturile lui Mircea Geoană cu structurile pro-ruse care au preluat puterea de stat în România după 1989 par strânse, deşi actualul „guler alb” cu vederi occidentale nu mai vrea să ştie de ele

Mihai Caraman, legendarul spion comunist care a penetrat NATO în anii ’50-’60, un om apropiat de Mircea Geoană a fost înmormântat cu onoruri militare, într-un cimitir din București, în această vară.

Printre cei care pot fi nominalizați, îl găsim pe fostul general (r) SIE Dan Dumitru, cel mai bun prieten al secretarului general adjunct al NATO Mircea Geoană. Dar și fiul generalului-spion, Dragoș Dumitru, finul lui Geoană, care este detașat la Serviciul de Protecție și Pază, tot la NATO.  Generalul Dan Dumitru, cândva unul dintre adjuncții lui Mihai Caraman, a fost spion în brigada specială „Fantome” a Securității comuniste, și este extrem de apropiat de Mircea Geoană. El este și acum implicat, din umbră, în campania pe care Geoană o pregătește pentru alegerile prezidențiale.

Acesta este prieten din copilărie cu Mircea Geoană, care i-a și cununat fiul, Dragos, în 2010, scria Gandul.ro.

La înmormântarea celui supranumit „Agentul 007” al României au mai participat, printre alții, fostul ministru de Externe Teodor Meleșcanu, Nicolae Ulieriu, fost purtător de cuvânt al SRI din anii ’90, și generalul Cornel Biriș, care a activat zeci de ani în cea mai secretă formațiune a spionajului românesc, Brigada „U”, supranumită „Fantome”.

Prudent, Mircea Geoană nu a fost la funeralii, ba chiar a ținut să transmită redacției GÂNDUL un drept la replică: ”Nu am trimis nici-o coroană, nu am nicio treabă cu făcătura asta de vreo legătură cu rușii. E penibil politic și degradant jurnalistic pentru cei care se pretează la astfel de jocuri murdare”.

În cartea „Infern ’89”, Mircea Răceanu povestește prima dată despre Dan Dumitru, fost prim-colaborator al ambasadorului român la Washington (de fapt ofițer DSS), care i-a propus să distribuie diplomaților americani câte un set de materiale propagandistice despre România. În timpul anchetei la Direcția a VI-a a Securității, Răceanu a fost pus să scrie despre cine știa că era ofițer de securitate în MAE (și dacă le-a transmis numele lor părții americane), în lunga lista figurând și Dan Dumitru, potrivit Hotnews.

Mircea Geoană a umplut ţara de corturi de campanie înainte de a-şi lansa oficial candidatura. Cine sunt German Marshall Fund şi Black Sea Trust, finanţatorii din umbră ai asociaţiei paravan care îi plăteşte mofturile electorale!

Mihai Caraman a devenit celebru în anii ’60, când, în calitate de rezident al agenturii de spionaj române la Paris, a recrutat mai mulți angajați NATO, cartierul general al organizației fiind pe atunci în capitala Franței. Cu ajutorul acestora, Caraman a obținut informații și documente secrete ale Alianței Nord-Atlantice.

Altă bubă mare din CV: Mircea Geoană a făcut copy-paste la teza de doctorat

Nu doar anul omis din CV atârnă greu în biografia lui Mircea Geoană. Fostul adjunct de la NATO a intrat în rândul politicienilor acuzați de plagiat. Deși i-a luat 12 ani să finalizeze studiile doctorale, Mircea Geoană ar fi plagiat cel puțin 78 de pagini din cele 279 câte are teza de doctorat în care și-a atribuit, printre altele, mai multe citate din doi președinți americani – Bill Clinton și George W. Bush. Geoană și-a schimbat declarațiile despre plagiat după ce în spațiul public au apărut dovezi ale plagiatului.

Mircea Geoană a folosit metoda plagiatului prin traducere. Mai exact, potrivit unei anchete pressone.ro, acesta a tradus din trei documente emise de Administrația Prezidențială SUA documente prezentate de Bill Clinton și George W. Bush. Pagini întregi plagiate se regăsesc în capitolul II al tezei acolo unde, potrivit pressone.ro, Geoană a copiat nu mai puțin de 22 de pagini din Economic Report of the President pentru Congresul american, document semnat de președintele american Bill Clinton, în februarie 1999.

Traducerea ad litteram continuă și în capitolul III, unde Mircea Geoană reușește să copieze 30 de pagini consecutive fără a folosi nici măcar ghilimele. Potrivit pressone.ro, în subcapitolul 3, intitulat Criză și relansare la început de mileniu, Geoană plagiază din Economic Report of the President, doar că de această dată, documentul datează din anul 2002, respectiv 2003, atunci când președinte al SUA era George W. Bush.