Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat, întrebat despre reacţia NATO în eventualitatea unui atac al Rusiei, că românii pot să fie liniştiţi precizând că articolul 5 este cel mai mare factor de descurajare împotriva agresiunii. ”Chiar şi în formule de iraţionalitate strategică nu vedem Federaţia Rusă având o intenţie şi capacitatea de a ataca ţările NATO”, a mai argumentat Geoană.
“Chiar şi în formule de iraţionalitate strategică nu vedem Federaţia Rusă având o intenţie şi capacitatea de a ataca ţările NATO. Aş vrea să spun un singur lucru şi acest faimos şi puternic articol 5 este valabil şi este activ. Noi nu comunicăm tot ceea ce facem din punct de vedere pregătire militară, din punct de vedere planificare militară, din punct de vedere investiţii în apărare, din punct de vedere pregătirea prezenţei noastre în România şi pe flancul estic. Deci, noi suntem oameni serioşi şi atunci când există un pericol chiar îndepărtat, trebuie să ne pregătim şi pentru eventualităţi mai puţin plăcute”, a explicat Geoană.
Mircea Geoană liniștește românii. Oficialul NATO susține că Rusia nu va invada Rep. Moldova: „Nu are capacitatea militară necesară” / Anunț mare despre integrarea în UE
El a adăugat că articolul 5 este real şi ruşii cunosc faptul că nu reprezintă o simplă declaraţie politică.
“Articolul 5 este extrem de activ, este extrem de real şi ruşii ştiu că nu este o simplă declaraţie politică. De aceea ne facem treaba, apărăm teritoriul aliat, populaţia aliată, România este o ţară foarte importantă pentru noi în NATO, foarte importantă pentru că geografia României, geopolitica României, este o ţară pivot, o ţară platformă şi către Marea Neagră, şi către Est, şi către Balcani, şi către centrul Europei, şi către Orientul Mijlociu extins. România are o valoare strategică excepţional de importantă pentru noi. De aceea românii pot să fie liniştiţi. Suntem aici să apărăm, articolul 5 este real şi este cel mai mare factor de descurajare împotriva agresiunii. Deci noi facem descurajare şi apărare în această ordine, pentru că, văzând forţe suplimentare în România, în Polonia, pe flancul estic, Rusia îşi dă seama că orice încercare de a de a agresa un stat aliat va fi lovit de răspunsul muschetarilor, Unul pentru toţi şi toţi pentru unul”, a declarat secretarul general adjunct al NATO.
La remarca potrivit căreia unii lideri ai unor state membre NATO par a avea înţelegeri pe sub masă cu Vladimir Putin, Mircea Geoană a replicat: “Putem vorbi de momentul până 24 februarie anul trecut, când au fost într-adevăr şi trebuie să recunoaştem acest lucru şi nu-i cu supărare, până la urmă, noi nu suntem în NATO un tot unitar, suntem 30, sperăm 32 de democraţii. Fiecare vede lucrurile în mod propriu. Deci au existat poate până în ultima clipă înainte de război, încercări din partea unor lideri europeni să găsească o formulă de a descuraja Rusia să înceapă acest război. Nu-i nimica rău aici. Vă spun extrem de clar, uitaţi-vă la Germania, care a avut relaţia economică, energie destul de apropiată de Federaţia Rusă, şi când dânşii vorbesc şi cancelarul Scholz a fost în Bundestag şi a vorbit de trezirea strategică a Germaniei acest lucru s-a întâmplat. Astăzi, Germania nu mai importă gaz din Federaţia Rusă deloc. Şi au construit în timp record, asta ar fi o lecţie bună şi pentru alţi aliaţi, inclusiv din regiunea noastră, au construit în timp record cinci terminale de gaz natural lichefiat la Marea Baltică, la Marea Nordului şi-au schimbat în mod radical economia”.
El a menţionat că nu crede că există vreun lider european care să gândească altceva decât că Rusia s-a autoexclus din Europa.
“Nu aş putea spune că astăzi există vreun lider european care să se gândească la altceva decât ca Rusia s-a autoexclus din Europa. Nimeni nu a dorit ca Rusia să plece dintr-o relaţie, dacă nu cordială, măcar predictibilă cu restul Europei şi de aceea cu cancelarul Sholz, revenind la cancelarul Sholtz, a spus că centrul de greutate al Europei se mută către est, este adevărat, Ucraina va fi parte a Europei democratice, Moldova va fi parte a Europei democratice pentru că atunci când există voinţa suverană a unei ţări de a merge într-o direcţie şi dacă oamenii sunt într-adevăr perseverenţi, acel lucru se va întâmpla”, a mai transmis secretarul general adjunct al NATO.
Chestionat dacă nu are semne de întrebare nici despre premierul maghiar Viktor Orban, care blochează în Uniunea Europeană anumite pachete de sancţiuni, Mircea Geoană a răspuns: “La Uniunea Europeană este puţin mai diversificat meniul, e adevărat. Dar la noi, la NATO, deşi există o anumită preocupare faţă de modul în care ucrainenii tratează minorităţile naţionale, mai sunt elemente care şi la NATO se resimt. Dar, una peste alta, strategic, toţi aliaţii, din toate geografiile, de toate dimensiunile şi de pe cele două continente, sunt foarte, foarte uniţi. Aş spune că n-am avut în NATO o unitate atât de serioasă, de foarte, foarte mulţi ani”.
“România are în sine un rol de buffer strategic şi de platformă strategică multi-regională, aş spune, fără egal. Poate Polonia să aibă un rol similar strategic. Problema pentru România şi o spun, nu ca lider NATO, o spun ca român, ca patriot român, este că dacă din punct de vedere strategic astăzi suntem în cea mai bună situaţie din istoria acestei naţiuni, niciodată nu am fost mai la adăpost decât acum, cu întreg Occidentul democratic, alături de noi şi noi partea Occidentului democratic în NATO şi în UE. Unde există încă o dificultate, este de a transfera relevanţa strategică imensă a României, rolul strategic imens al României, geografia excepţională a României, dacă vreţi, în dividende economice, în investiţii, în modernizare, într-un salt istoric. Şi aici este de fapt marea provocare pentru liderii şi pentru românii de astăzi, românii mai simpli şi românii care poate că au poziţii de influenţă, este cum facem ca această relevanţă strategică excepţională, faptul că NATO îţi asigură securitatea, că eşti în Uniunea Europeană, să te duci să fii la nivelul ţărilor occidentale, ăsta e de fapt proiectul naţional şi aici trebuie să facem mai bine”, a afirmat Mircea Geoană.
Geoană, întrebat dacă Iohannis ar putea fi viitorul secretar general NATO: Nu alegem noi succesorii noştri. Aliaţii aleg conducerea NATO
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a afirmat, fiind întrebat dacă preşedintele Klaus Iohannis ar putea fi viitorul secretar general al NATO, că aliaţii vor decide când şi pe cine vor alege. El a menţionat că nu ştie dacă va termina în toamnă mandatul de secretar general adjunct şi că e posibil să mai rămână în funcţie câteva luni.
Mircea Geoană a fost întrebat, sâmbătă, în emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, când crede că va fi reluată discuţia despre o eventuală candidatură la alegerile prezidenţiale din 2024.
“Am un job de făcut la NATO şi o spun asta nu pentru a evita răspunsul, ci pentru că nu este moral, nu este etic ca eu, să fie un moment atât de important pentru NATO, pentru România, pentru alianţa noastră, altfel decât dedicat sută la sută jobului pe care îl am de făcut. Ar fi, cum să spun, nu ar fi etic din partea mea să mă apuc să îmi fac mascat sau deschis campanie pentru nu ştiu ce altceva. Deci, când am spus că va veni momentul, va veni momentul când voi lua o decizie”, a precizat Geoană.
Întrebat dacă acest lucru s-ar putea întâmpla în toamnă, când termină mandatul de secretar general adjunct la NATO, Mircea Geoană a răspuns: “Nu ştiu dacă termin în toamnă mandatul, pentru că e posibil să mai stau, pentru că este foarte important ca o bucată de timp să însoţesc şi viitorul secretar general, oricând va fi el sau ea aleasă de către aliaţi, că va fi acum, în toamnă, că va fi în primăvară, vom avea un nou secretar general. Şi atunci este foarte important ca eu, ca omul 2 în NATO, să pot să însoţesc o bucată de timp şi noul secretar general pentru a face o tranziţie lină, respectuoasă şi profesionistă între a spune eu cel mai de succes secretar general din istoria Alianţei, nu pentru că lucrez cu Jens Stoltenberg şi mi-e prieten, suntem colegi, dar este efectiv un lider formidabil şi cred că Alianţa am avut cu toţii noroc să îl avem şi pentru asta l-au tot prelungit aliaţii an după an, mandat după mandat”.
El a mai fost întrebat dacă noul secretar general al NATO ar putea fi Klaus Iohannis. “Aliaţii vor decide când şi pe cine vor alege. Discuţiile au început. Dar nu este treaba noastră şi nu am să fac, cu atât mai puţin eu, comentarii cu privire la aceste posibile candidaturi. Sunt convins că vom alege un politician cu foarte multă experienţă politică. Cred că dacă este ceva care cred că putem spune de pe acum fără să ştim, este că exemplul pe care l-am avut şi cu secretarul general Rasmussen, şi acum cu secretarul general Stoltenberg, este că am avut oameni cu foarte multă experienţă politică. Şi cred că aceste criterii, în principal de competenţă şi de experienţă politică, vor prevala în discuţiile de la NATO. Nu alegem noi succesorii noştri. Aliaţii aleg conducerea NATO”, a mai afirmat Mircea Geoană.
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, le-a transmis liderilor ucraineni cu care s-a întâlnit în diverse ocazii, că se întâmplă ceva în relaţia între Ucraina şi România care creează o dificultate în opinia publică românească, precizând că românii au fost solidari cu ei de la începutul războiului. Geoană crede că o discuţie directă între autorităţile române şi cele din Ucraina trebuie să aibă loc.
Mircea Geoană a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, dacă diferendul legat de canalul Bâstroe ar putea schimba percepţia românilor faţă de Ucraina şi faţă de războiul din Ucraina.
“Eu nu cunosc detalii, că sunt detalii tehnice şi înţeleg că au început ceva discuţii. Dar eu le-am spus liderilor ucraneni cu care m-am întâlnit, m-am întâlnit şi Munchen, m-am întâlnit şi la Bruxelles, mă întâlnesc des cu ei pentru că colaborăm foarte bine cu ei şi le-am spus ca şi coleg, ”Atenţie, se întâmplă ceva în relaţia între Ucraina şi România care creează o dificultate în opinia publică românească!”. Şi e păcat de Dumnezeu, pentru că românii au fost şi româncele am fost excepţional de solidari cu ei şi istoria României cu Ucraina nu a fost simplă istoric, nu a fost simplă niciodată. Şi e acolo o chestiune care trebuie tratată. Şi polonezii au avut cu ucrainenii probleme şi mai mari decât noi. Au avut bucăţi de sute de kilometri de ţară mutată către vest şi Prusia Orientală e astăzi Polonia, Ucraina de Vest şi Belarusul a fost Polonia. Deci au probleme alţii mai complicate”, a afirmat Mircea Geoană.
El a precizat că trebuie mai multă sensibilitate la chestiuni care pot să strice sprijinul românilor pentru Ucraina.
“Dar le-am spus un lucru şi l-am spus cu foarte multă prietenie şi cu dorinţa de a fi siguri că păstrăm această relaţie bună şi această soliditate cu dânşii, că sunt câteva elemente care pot să devină iritante în chestiunea aceasta şi sper ca dialogul bilateral şi o discuţie directă şi francă, dacă este nevoie, trebuie făcută. Derusificarea Ucrainei este un lucru pe care liderii de acolo trebuie să îl facă. Pe de altă parte, asta nu înseamnă că trebuie să lucrezi către deromânizare sau către a lucra nediferenţiat pe comunităţi etnice, care nu au altceva decât că sunt cetăţeni loiali al Ucrainei, sunt pe front, se luptă şi ei, sunt şi etnici români ucraineni, care sunt şi ei pe front. E populaţie de limbă română. Problema religiei este importantă, deci cred că mai multă sensibilitate la chestiuni care pot să strice acest sprijin formidabil al românilor pentru Ucraina, cred că trebuie avut grijă şi din partea dânşilor şi cred şi partea română, nu e problema mea să dau sfaturi aliaţilor, trebuie să intre de o manieră directă într-o discuţie cu dânşii”, a explicat Mircea Geoană.
Întrebat dacă unii politicieni români nu alimentează această dispută pentru a obţine voturi, Mircea Geoană a răspuns: “Eu sunt mult mai distanţat de politica de zi cu zi din România. O urmăresc pentru că, evident, odată ce ai virusul politicii nu dispare uşor, dar eu simt în continuare înţelegerea faptului că este un moment dramatic pentru Europa, dramatic pentru ucraineni şi că este bine să construim şi pentru viitor. Vine şi vremea reconstrucţiei în Ucraina. Vine şi vremea în care Republica Moldova va avea şansa să evadeze de la periferia Europei, să vină către Europa alături de noi. Vine şi vremea respectivă şi este important şi pentru dânşii, şi pentru noi, aşa cum e valabil şi cu Slovacia şi cu Ungaria, cu Ucraina şi Polonia, şi ţările baltice, şi ceilalţi, să pregătim un teren în care să fim cu toţii în Europa şi să putem să muncim împreună şi, de ce nu, să facem business împreună şi să participăm şi noi la reconstrucţia Ucrainei. Este foarte important ca această perioadă să fie traversată în condiţii cât mai bune şi dânşii să înţeleagă că sunt sensibilităţi legitime, iar că politicienii uneori mai amplifică acest lucru, asta face parte din democraţie până la urmă, nu poţi să spui unui politician să nu folosească un moment sau altul într-un fel sau altul”.