Profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Miclea susţine că această cerinţă inclusă în ghidul de norme sanitare publicat de Ministerul Sănătăţii nu poate fi îndeplinită în mod obiectiv deoarece un părinte „nu poate să verifice dacă copilul lui s-a întâlnit sau nu cu o persoană infectată cu COVID”. De profesie psiholog, Mircea Miclea susţine că restricţiile pe care trebuie să le respecte elevii în noul an şcolar le vor genera o „anxietate majoră pentru lucruri minore care în sine nu prezintă pericol”. De asemenea, fostul ministru al Educaţiei a afirmat că preşedintele Klaus Iohannis este un „tâmpit”, un „dobitoc”, după ce şeful statului a afirmat, într-o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, că „în mediile de specialitate se vorbeşte despre a preveni «generaţia pandemiei»”.
Mircea Miclea a vorbit despre măsurile pe care Guvernul nu le-a adoptat înainte de începerea şcolii, din refuzul de a învăţa din experienţa altor ţări care au reluat şcoala în timpul epidemiei de coronavirus.
„Cred că trebuia învăţat din experienţa acelor ţări în care şcoala deja s-a reluat. Unele dintre prevederile pe care le avem noi cred că sunt excesive”,a declarat Mircea Miclea.
Mircea Miclea, care a fost ministru al Educaţiei în primul dintre cele două Guverne conduse de Călin Popescu Tăriceanu, afirmă că autorităţile au ratat momentul în care ar fi putut face experimente în anumite şcoli atunci când România avea un număr mic de infecţii cu noul coronavirus.
„După 15 mai, după terminarea stării de urgenţă, ar fi fost bine să începem şi noi o serie de experimente, adică în anumite zone mai ales rurale, unde riscul era foarte mic, să începem să dăm drumul la şcoli ca să vedem ce măsuri trebuie noi să luăm din toamnă când va începe noul an şcolar, pentru că unele lucruri nu le poţi învăţa decât făcând, experimentând şi riscurile erau extrem de mici atunci. Prin iunie, în Vâlcea erau vreo 20 de cazuri în tot judeţul. În Brăila erau 24 şi riscurile erau absolut nesemnificative. Din păcate, s-a ratat lucrul ăsta”, a afirmat Miclea.
Fostul ministru al Educaţiei a criticat modul în care a fost elaborat proiectul de ordin publicat de Ministerul Sănătăţii prin care sunt stabilite normele pentru începerea cursurilor în şcoli.
„Suntem în situaţia acum în care n-am experimentat nimic. Nu am preluat nici experienţele altora şi atunci am venit cu un ghid care este extrem de discutabil. Aspectul cel mai discutabil la acest ghid, din punctul meu de vedere, se referă la faptul că basculează responsabilitatea în primul rând pe părinţi.
Elevul nu poate participa la şcoală dacă părintele nu semnează o declaraţie pe propria răspundere prin care declară că copilul lui…Şi acolo sunt o mulţime de lucruri care sunt problematice. Tu ca părinte trebuie să declari că copilul tău nu s-a întâlnit cu nicio persoană care are COVID. De unde să ştii tu lucrul acesta?”, a afirmat Miclea.
Mircea Miclea susţine că autorităţile îi cer părintelui „ceea ce el obiectiv nu poate face”.
„El nu poate să verifice dacă copilul lui s-a întâlnit sau nu cu o persoană infectată cu COVID. Unele prevederi m-au oripilat efectiv. Sunt unele lucruri cu ETC. adică îți asumi faptul că copilul tău nu are anumite simptome, apoi etc… Etc acela poate fi orice. Cum poţi tu ca autoritate să creezi o astfel de fişă?”, s-a întrebat fostul ministru al Educaţiei.
Ghidul cu normele sanitare publicat de Ministerul Sănătății prevede că băncile vor fi poziţionate astfel încât elevii să nu stea faţă în faţă, iar contactul între preşcolarii/elevii din grupe/clase diferite va fi evitat.
„Este imposibil. Trebuie să se reducă interacţiunile de lungă durată dintre copii, dar nu să nu se atingă. Este aberant. Cum să nu se atingă?”, consideră Miclea.
Întrebat dacă vor putea fi aplicate regulile de distanţare în şcoli, Miclea susţine, în calitate de psiholog, copiilor le-ar putea fi indusă o „anxietate majoră”.
„Sper ca Dumnezeu le va da minte şi nu vor veni cu o asemenea măsură formulată. Dacă se va aplica aşa ceva, atunci în faţa unui copil în formare problematizezi interacţiunile absolut fireşti, adică îi induci o anxietate majoră pentru lucruri minore care în sine nu prezintă pericol.
Nu există date din literatură care să spună că schimbările de pixuri duc la creşterea riscului de infecţie, că atingerea a doi oameni sănătoşi, a doi copii sănătoşi duce la creşterea riscului. Induci o anxietate considerând că sunt pericole nişte comportamente minore care, pe baza a ce ştim acum, nu prezintă pericol”, a explicat Mircea Miclea.
Despre purtarea măştii de protecţie în sălile de clasă, Mircea Miclea afirmă că acest lucru va fi dificil pentru profesor.
„Cred că este extrem de dificil pentru profesor. Cred că dacă profesorul este la catedră şi stă la o distanţă de doi metri de elevi, nu cred că e cazul să poarte mască în momentul în care vorbeşte 3-4 ore în faţa copiilor. Mi se pare o măsură excesivă.
Acest Guvern îi lasă pe oameni să stea pe terase, le dă voie să stea într-un spaţiu public. Dacă distanţa e mai mare de un metru şi jumătate, riscul e cvasinul”, a menţionat fostul ministru al Educaţiei.
În privinţa dotării cu panouri de plexiglas, Mircea Miclea crede că autorităţile nu vor vor avea suficient timp pentru a achiziţiona şi monta aceste echipamente de protecţie în sălile de clasă.
„Nu cred că au nici fonduri. Pentru asta trebuie făcute licitaţii publice pentru că vine DNA-ul şi te ia”, afirmă Miclea.
Mircea Miclea a amintit despre modul în care alte state europene au luat măsuri pentru reluarea cursurilor în timpul pandemiei.
„Franţa a făcut experimente. Am atras atenţia din 16 mai că trebuie să începem şi noi experimentele. Franţa a început cu prezenţă opţională a copiilor; care părinte voia să-şi dea copilul la şcoală, şi-l dădea, care nu, nu şi-l dădea. Apoi a constatat, pentru că a făcut teste zilnice, că nu au crescut semnificativ infectările datorită prezenţei la şcoală şi în ultimele două săptămâni a trecut la prezenţa obligatorie, adică părinţii erau amendaţi dacă nu-şi trimiteau copiii la şcoală”, a explicat fostul ministru.
Profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Miclea propune ca Guvernul să dea bani dascălilor în aşa fel încât să recupereze materia cursurilor pierdute în perioada în şcolile au fost închise din cauza epidemiei de coronavirus.
„Ar fi trebuit ca în această perioadă Guvernul să aloce bani pentru învăţământul remedial – adică peste vară, copiii care au pierdut materia din cauza pandemiei, mai ales copiii din clasele mici. Gândiţi-vă ce înseamnă să pierzi tabla înmulţirii de la 5 încolo sau să pierzi din învăţarea alfabetului. Sunt elemente fundamentale care au consecinţe ulterioare pentru viitor. Trebuiau daţi bani profesorilor de la Primării ca profesorii să înceapă meditaţii cu câte cinci-zece elevi, cei care voiau să meargă şi credeau că au rămas în urmă”, a spus fostul ministru.
Mircea Miclea a amintit că Marea Britanie a alocat 1,5 miliarde de lire pentru învăţământul remedial în această vară „pentru că e responsabilă de copii şi şi-au dat seama că au rămas în urmă, dincolo de orice învăţământ online”.
Rugat să comenteze afirmaţia preşedintelui Klaus Iohannis care a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Cotroceni că în mediile de specialitate se vorbeşte despre a preveni „generaţia pandemiei”, Mircea Miclea a reacţionat:
„E un tâmpit. E un dobitoc! Vai de viaţa lui! Nu e nicio generaţie pierdută. E de defetism de doi bani. O modalitate prin care te deresponsabilizezi şi spui că gata, e pierdută. Nu mai are rost să faci nimic? Cum adică? Nu poţi recupera câteva luni? E aberant! Nu există nicio generaţie pierdută! Totul se poate remedia pentru că e vorba de câteva luni”, a afirmat Mircea Miclea.
În perioada în care a fost ministru al Educaţiei, Mircea Miclea susţine că a scris în Legea Educaţiei că „trebuie să faci o platformă online de e-learning şi o bibliotecă şcolară virtuală”.
„10 ani au trecut, nu s-a făcut nimic! Uităm de lucrul ăsta, deşi era în lege efectiv!
Noi nu vom mai putea face de acum încolo decât un învăţământ hibrid, dar nu datorită pandemiei neapărat, ci pentru că mintea elevilor s-a schimbat. Ei au nevoie să aibă acces la o lecţie bine făcută de ori de câte ori vor, aşa cum au acces la orice pagină web”, a menţionat Miclea.
Fostul ministru al Educaţiei susţine că achiziţia de tablete pentru elevi trebuia demarată încă din luna februarie.
„Dacă respectăm procedurile, nu cred că până în 15 septembrie aceste tablete au şanse să ajungă pe masa elevilor. Şi după ce vor ajunge la şcoli, şcolile vor distribui, vor trebui ca elevii să aibă conţinut pe ele, adică să aibă lecţiile. Nu e vorba doar de a avea tableta ca atare. Tableta e necesară, dar nu aduce valoare prin simpul fapt că o ai”, spune Miclea.
Mircea Miclea afirmă că nu toţi dascălii pot preda online deoarece „un profesor care predă prost la clasă va preda şi mai prost online”.
„Înainte de vara aceasta ar fi trebuit să fie aleşi toţi profesorii buni şi le filmai lecţiile! Nu toată lumea poate să predea online! Un profesor care predă prost la clasă va preda şi mai prost online”, explică Miclea, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
„Trebuiau selectaţi câţiva profesori pentru fiecare materie şi le filmezi la fiecare dintre ei un număr de lecţii bine făcute şi astea le stochezi şi în momentul în care vine tableta tu deja dai acces la aceste lecţii, dar ele să fie făcute de cei mai buni.
Vom compromite învăţământul online prin acest hei-rup-ism”, avertizează fostul ministru.
Miclea a explicat că lecţiile online trebuie să fie de bună calitate deoarece sunt „un reusable learning object” (instrument de învăţare refolosibil, trad.)
„Ca să faci lecţii de bună calitate, ele trebuie făcute de profesori de bună calitate pentru că ele pot constitui tot timpul un adjuvant. Să zicem că eu sunt profesorul dumnevoastră de clasă şi predau teorema lui Pitagora prost pentru că atât mă duce pe mine capul.. Nu-i nimic!
Aveţi acces cu tableta la lecţia despre teorema lui Pitagora, predată de cel mai bun profesor din ţară şi o rulaţi de câte ori vreţi. Acolo veţi găsi text, imagine, animaţie, linkuri, exemple, aplicaţii, contraexemple, tipsuri. Asta înseamnă un reusable learning object – să-l faci în aşa fel încât să fie folosit cu maximum de eficienţă”, a conchis Mircea Miclea.