Mircea Negulescu a contestat la ICCJ măsura controlului judiciar: Fraţii Cosma mint şi am să dovedesc acest lucru în instanţă

Fostul procuror Mircea Negulescu a cerut marţi judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-i fie revocată măsura controlului judiciar, susţinând că i-a fost încălcat dreptul la apărare.

„Am contestat acestă măsură deoarece la momentul când a fost luată măsura controlului judiciar, doamna procuror, în conditiile în care articolul 281 litera F prevede că la momentul luarii unei masuri preventive, oricare ar fi ea, eşti obligat să audiezi persoana respectivă, fie cu apărător ales, fie cu aparator din oficiu, în condiţiile în care eu am venit fără apărător, pentru că eu nu am o situaţie materială deosebită în condiţiile în care de un an jumăte sunt suspendat din funcţie, doamna procuror avea obligaţia să îmi asigure apărător din oficiu, lucru pe care nu l-a făcut. Este o nulitate absolută pe care eu acum am prezentat-o ICCJ, urmând să se pronunţe”, a declarat Mircea Negulescu, la ICCJ.

„Eu i-am prezentat doamnei procuror la momentul în care am văzut avalaşa de acte de urmărire penală care s-au făcut în 50 de minute – extinderi, continuări – i-am spus că simt nevoia să-mi dea un termen să-mi angajez un apărător pentru că erau o grămadă de învinuiri. Nu văzusem materialul probator şi am simţit că nu mă pot apăra singur. Doamna procuror ar fi trebuit atunci să-mi pună un apărător din oficiu”, a continuat Negulescu. 

Fostul procuror Mircea Negulescu a mai susţinut că „fraţii Cosma mint şi am să dovedesc acest lucru”. 

Alte articole

Nelu Tătaru scapă de control judiciar. ICCJ a dispus revocarea măsurii pentru fostul ministru al Sănătății

ICCJ a admis cererile de revizuire a deciziei prin care torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost achitaţi

În sala de judecată, Mircea Negulescu a declarat că procurorii de la Parchetul General i-au încălcat dreptul la apărare, informează Agerpres.

„Pe tot parcursul urmăririi penale, din 23 iunie 2018, mi-a fost încălcat dreptul la apărare de către organul de urmărire penală. Din acte puteţi observa că, pe 23 iulie, a fost extinsă urmărirea penală şi continuată in rem faţă de o nouă infracţiune. Apoi, s-a continuat urmărirea penală in personam pe 24 iulie, iar pe 25 iulie am dobândit calitatea de inculpat, fără ca înainte să-mi fie adusă la cunoştinţă calitatea de suspect. Abia în data de 27 iulie mi s-a adus la cunoştinţă. Extinderea a fost bazată pe un proces verbal de sesizare din oficiu. Ordonanţa prin care s-a dispus controlul judiciar este lovită de nulitate absolută, deoarece când mi s-a adus la cunoştinţă am cerut organului de urmărire penală termen pentru a-mi construi apărarea. Mi s-a refuzat, deci invoc un motiv de nulitate”, a afirmat Negulescu.

El a precizat că a indicat în plângere motivele de netemeinicie.

„Faptele pretins comise au fost săvârşite în anul 2015, statutul meu personal şi profesional s-a schimbat în totalitate, nu mai activez în procuratură de un an şi cinci luni, nu există pericolul social, sunt suspendat din funcţie. În toată perioada din 2015 până acum, persoanele care fac acuzaţii au ieşit public şi au pus presiune. Este evident că restrângerea drepturilor şi libertăţilor în cazul meu este netemeinică. Am grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 2009, am fost procuror inspector. Am venit mereu la Parchet, am mers la acţiunile disciplinare (…) Sunt emoţionat, după 20 de ani de magistratură am ajuns în poziţia de inculpat în faţa dumneavoastră”, le-a spus Negulescu judecătorilor.

De cealaltă parte, Parchetul General a fost reprezentat chiar de procurorul care l-a pus pe Negulescu sub control judiciar.

„Măsura a fost luată pentru infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de un procuror. Sunt două ordonanţe de extindere. Vreau să subliniez că, la Parchet, inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere. Spune că, deşi organele de urmărire cunosc adresa sa, până acum nu a primit răspunsuri la solicitările lui. Precizăm că nu ştim exact unde locuieşte, are reşedinţa în Ploieşti, dar nu locuieşte în fapt acolo (…). Referitor la succesiunea actelor penale, măsurile nu au fost luate în cascadă. A fost informat de fiecare dată. Referitor la dreptul al apărare, vă rog să aveţi în vedere că inculpatul este procuror, are o vechime apreciabilă, a fost patru ani inspector, nu a dorit niciodată să îşi aleagă avocat”, a spus procurorul.

În ultimul cuvânt, Negulescu le-a declarat magistraţilor că nu şi-a angajat avocat deoarece nu dispune de mijloace materiale.

„Nu dispun de condiţii materiale care sa îmi permită să îmi angajez avocat. În calitate de cetăţean, am aceleaşi drepturi. Aşa cum prevede Codul de procedură penală, la momentul luării unei măsuri, Parchetul are obligaţia să-l audieze pe inculpat în prezenţa unui avocat. Eu cred că o presupusă nelegalitate săvârşită de mine nu poate fi soluţionată printr-o nelegalitate săvârşită de Parchet. Am dreptul la timpul necesar să înţeleg învinuirea, să am parte de apărare. În 40 de minute mi s-au adus la cunoştinţă o mulţime de acte. I-am spus doamnei procuror că nu înţeleg învinuirea care mi se aduce. Sunt doar două declaraţii ale unor persoane interesate să-şi revizuiască dosarele”, a explicat Mircea Negulescu.

Mircea Negulescu şi Lucian Onea au puşi sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, celor doi li s-au impus, printre altele, următoarele obligaţii: să nu comunice între ei şi, respectiv, cu anumite persoane menţionate în ordonanţe, să nu exercite profesia de procuror, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

Lucian Onea este acuzat de participaţie improprie, sub forma complicităţii, la săvârşirea infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare, represiune nedreaptă şi cercetare abuzivă, iar Mircea Negulescu este cercetat pentru participaţie improprie, sub forma complicităţii, la săvârşirea infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă.

Mircea Negulescu e urmărit penal pentru participaţie improprie, sub forma complicităţii, la săvârşirea infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă. El are, alături de Lucian Onea, interdicţie de a-şi exercita profesia de procuror.

„În fapt, procurorii au reţinut că, în anul 2015, inculpaţii procurori Onea Lucian (procuror şef în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti) şi Negulescu Mircea (la data faptelor procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curte de Apel Ploieşti) au determinat prin constrângere un martor (ameninţându-l în mod direct că o vor inculpa pe sora acestuia într-o cauză penală) să întocmească în fals o sesizare pe un alt nume şi tabele/liste cu alegători din Republica Moldova, documente din care să rezulte că alegătorii ar fi primit bani drept „mită electorală”. Documentele au fost expediate prin fax şi poştă din Chişinău la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti”, arată Parchetul General, într-un comunicat de presă.