Mircea Negulescu şi Lucian Onea află luni dacă începe judecata în procesul în care Ghiţă le cere un milion de lei

Instanţa urmează să stabilească dacă rechizitoriul Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie îndeplineşte condiţiile de procedură din CPP şi se poate trece la judecata pe fond sau dacă el trebuie restituit provizoriu sau general la parchet pentru refacere.

Este vorba despre dosarul în care Sebastian Ghiță este parte civilă cu suma de un milion de lei pe care o cere foștilor magistrați DNA care l-au cercetat și trimis în judecată.

În acest dosar judecătorul de cameră preliminară a prelungi succesiv până în prezent măsura preventivă a controlului judiciar pe numele celor doi şi, totodată, a respins mai multe excepţii de nulitate invocate de cei doi, precizează Stiripesurse.ro.

Procurorii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie i-au trimis în judecată, în luna iulie 2019, pe fostul procuror-şef DNA PLoieşti Lucian Onea şi fostul procuror Mircea Negulescu, pentru comiterea mai multor infracţiuni.

Alte articole

DOCUMENT Avocata lui Călin Georgescu a publicat decizia Instanţei Supreme în cazul ptimul tur al alegerilor prezidenţiale. „Lovitura de stat este încuviinţată definitiv de către judecătorii ICCJ”

Elena Udrea se implică în cazul Călin Georgescu. Fostul ministru arată că ICCJ îi poate da dreptate fostului candidat şi poate întoarce decizia CCR: „Dacă a călcat în picioare dreptul meu la un proces corect, acum trebuie să îşi respecte propria măsură!”

„Inculpatului Onea Lucian Gabriel, în calitate de procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, în instrumentarea a două dosare penale, în calitate de procuror de caz, împreună cu inculpatul Negulescu Mircea, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în cursul lunii mai 2015, l-au determinat pe un martor denunţător să plăsmuiască un denunţ în numele unei persoanei imaginare, să întocmească în fals, în format electronic, tabele care conţin numele unor persoane – locuitori ai Republicii Moldova, care ar fi avut cetăţenie română în anul 2014, cu scopul de a dovedi infracţiunea de coruperea alegătorilor pretins săvârșită de persoana împotriva căreia s-a formulat denunţul”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

Citeşte şi: Ştefan Risipiţeanu, complicele lui Dincă, vrea să scape de închisoare pentru că „s-a făcut cald afară”