Mircea Sandu, despre Piţurcă şi Iordănescu: Amândoi, nişte ciufuţi

„In 1990, pe Emeric Ienei l-am gasit la echipa nationala. A fost si este un om absolut fabulos. A reusit la Campionatul Mondial din 90, cand toata lumea era libera sa zboare, sa tina in mana un grup foarte valoros. Din pacate am pierdut acel meci cu Irlanda la penalty-uri. Aveam o echipa foarte buna, dar sigur, avusesem in ’86-’87 niste performante ale clubului Steaua, deci era un fond foarte bun creat si foarte multi veneau de la Steaua.

Dupa Campionatul Mondial a venit, daca nu ma insel, profesorul Constantin, care a stat foarte putin, pentru ca ne-a batut Bulgaria cu 3-0 acasa, apoi l-am pus pe Riciu, am pierdut calificarea din 92, apoi a venit Cornel Dinu, care a avut si bune, si rele, a fost momentul de la Kosice, care ne-a determinat sa il schimbam, am discutat si cu el si l-am adus pe Iordanescu, care abia se intorsese din Grecia, daca nu ma insel. L-am pus antrenor si a mers foarte bine.

In ’98, pe Piturca, dupa ce a terminat Campionatul European de Tineret, l-am adus in locul lui Iordanescu si printr-o promovare in grup a echipei de tineret, cu Florentin Petre, cu Rosu, Contra, Lobont, a reusit calificarea la 2000.

Apoi iar Iordanescu, Lucescu, Boloni si Gica Hagi, foarte scurt. Am colaborat bine cu antrenorii si ne-am despartit cat de cat in relatii. Vorbeam aceeasi limba, a fotbalistilor, nu vorbeam cu limba de lemn, nu vorbeam in sustenabilitati, predictibilitati, nici nu prea le gasesti prin dictionarul limbii romane.

Alte articole

Momente devastatoare pentru nepoata lui Mircea Sandu, după divorțul de Viorel Bogățeanu: ”Plângeam zilnic, mă simțeam extrem de singură”

Fiul lui Edi Iordănescu, atacat la școală! Familia selecționerului, grav afectată: ”Este greu pentru un copil de 14 ani”

Piturca si Iordanescu erau ciufuti amandoi. Trebuie sa ai suficienta rabdare, dar erau valorosi, chiar daca au fost criticati, pana la urma faci un aluat din marfa pe care o ai„, a spus Mircea Sandu pentru Dolce Sport.

Mircea Sandu s-a născut la 22 octombrie 1952 şi a debutat ca jucător în primul eşalon la Progresul Bucureşti, în 1970. Între 1971 şi 1986 a jucat la Sportul Studenţesc, încheindu-şi cariera de fotbalist la Gloria Buzău, în 1986.

De-a lungul carierei, a jucat 408 meciuri în Divizia A, înscriind 167 goluri. El a adunat 18 meciuri în prima reprezentativă, pentru care a marcat şase goluri. După ce s-a retras din activitatea de jucător, Sandu a fost secretar al clubului Sportul Studenţesc (1987-1989), secretar cu problemele copiilor şi juniorilor la FRF (1989-1990), secretar general al FRF. Sandu a condus Federația Română de Fotbal în perioada 1990-2014.