Mişcarea Populară îi cere lui Crin Antonescu să nu sprijine introducerea de noi taxe şi impozite

Partidul Mişcarea Populară îi cere domnului Crin Antonescu, preşedinte al PNL, partid aflat la guvernare, să nu sprijine măsurile de introducere a unor noi taxe şi impozite care împovărează şi mai mult clasa mijlocie din România. Îi reamintim domnului Antonescu, dar şi celorlalţi lideri liberali, că au beneficiat de voturile clasei mijlocii şi au promis ferm românilor în campania electorală că nu vor introduce noi taxe şi impozite şi nici nu le vor mări pe cele existente. Este un grav derapaj de la democraţie să înşeli încrederea celor care te-au votat”, susţine liderul PMP, Eugen Tomac, într-un comunicat remis miercuri agenţiei MEDIAFAX.

Tomac arată că asemenea măsuri nu duc la creşterea încasărilor la bugetul de stat, ci a evaziunii fiscale şi cere PNL să nu se mai ascundă după FMI, pentru că nu sunt măsuri impuse de organismele financiare internaţionale, iar responsabilitatea aparţine integral Guvernului şi majorităţii parlamentare.

„Considerăm că asemenea măsuri nu sunt de natură să crească încasările la bugetul de stat, ci mai degrabă să crească evaziunea fiscală. Singurul mod prin care pot fi mărite durabil veniturile la buget este crearea de locuri de muncă prin creşterea absorbţiei fondurilor europene şi creşterea alocărilor pentru investiţiile publice. Mai multe locuri de muncă înseamnă încasări mai mari la buget. Cerem PNL să nu se mai ascundă după FMI. În materie de politici fiscale, responsabilitatea aparţine integral Guvernului şi majorităţii care susţine Guvernul. Acestea sunt măsuri asupra cărora Guvernul s-a angajat în faţa FMI, şi nu măsuri impuse de FMI. Reamintim că, în anul 2010, FMI a propus creşterea de taxe şi impozite, pentru reechilibrarea bugetară, dar atunci premierul Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu s-au opus acelor măsuri”, declară Tomac.

Preşedintele Traian Băsescu a criticat, miercuri, intenţia Guvernului de a majora unele taxe sau de a impune noi taxe, cum ar fi în cazul chiriilor, în timp ce fondurile europene nu sunt utilizate, şeful statului arătând că majorarea taxelor în perioadă de criză înseamnă să tragi o frână.

„Cum să te gândeşti să pui taxe pe chirii, dar nu utilizezi bani europeni pentru finalizarea acestui tronson?”, le-a spus Traian Băsescu ziariştilor, pe şantierul tronsonului de autostradă Arad-Nădlac, unde lucrările sunt oprite.

Şeful statului a menţionat că el a fost şi împotriva majorării TVA, în timpul guvernării Boc.

„Aduceţi-vă aminte că am fost şi împotriva creşterii TVA în timpul guvernării Boc. Slavă Domnului că a fost doar mărirea TVA până la urmă”, a spus Traian Băsescu.

„Dar în timp de criză – pentru că nu s-a terminat criza, România abia stă pe linia de plutire, în timp ce Europa e în recesiune… În timp de criză să măreşti taxele e ca şi cum ai trage o frână. Poate nu poţi să le micşorezi, dar să le măreşti taxele directe e o greşeală majoră”, a continuat preşedintele.

El a spus că foarte multe firme „trăiesc” din închirierea spaţiilor.

„Cred că sunt nişte politici necorelate, negândite”, a mai declarat Traian Băsescu.

Şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu critică măsura care ar urma să fie promovată de Guvern de majorare a impozitelor pe veniturile din chirii, în contextul reducerii TVA la pâine, el declarând pentru MEDIAFAX că reducerea taxei nu va duce la reducerea evaziunii fiscale în domeniul panificaţiei.

„Mi se pare o greşeală, o gravă eroare de politică fiscală să se supraimpoziteze aceste proprietăţi care joacă un rol de protecţie socială într-o economie de piaţă. În loc ca persoanele care eventual sunt în vârstă să aştepte cu mâna întinsă la diferite ajutoare din partea statului, ele pot obţine un venit suplimentar prin închirierea unei proprietăţi pe care o au şi în felul acesta statul nu mai are niciun fel de sarcină suplimentară cu acele persoane”, a declarat Tăriceanu pentru MEDIAFAX.

„La noi, însă, o astfel de politică denotă o mentalitate care este dovada cea mai elocventă a intenţiei de a penaliza pe cei care deţin un bun sau o proprietate. Cu alte cuvinte, noi descurajăm deţinerea de proprietăţi şi vrem să facem o ţară de asistaţi. Acest lucru este extrem de grav în ceea ce priveşte abordarea de politici fiscale şi sper de la colegii mei liberali să fie de data aceasta ceva mai activi pe acest subiect. Să iasă din pasivitatea care i-a caracterizat pe unii şi să nu accepte o astfel de măsură. Ceea ce trebuie făcut este lărgirea bazei de impozitare. Nu trebuie să punem impozite suplimentare la cei care deja plătesc impozitele şi se conformează voluntar, ci trebuie să scoatem la lumină evaziunea fiscală. Este o vorbă veche în popor care spune «dom’le, dă tot în boul care trage». La noi, politica fiscală pare să urmeze această zicală. Punctul meu de vedere este că trebuie puşi la plata impozitelor cei care fac evaziune, cei care se sustrag”, a precizat fostul premier.

Tăriceanu a mai susţinut că măsura reducerii TVA la pâine nu va putea genera o reducere a evaziunii fiscale în domeniul panificaţiei.

Conform unor surse oficiale, în ultimele negocieri ale Guvernului cu FMI s-a discutat despre impunerea începând cu anul viitor a unor noi taxe aplicate asupra veniturilor provenite din închirierea imobilelor.

Ministerul Finanţelor a precizat, marţi seară, într-un comunicat, că introducerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile obţinute din chirii de către persoanele fizice, prevăzută în noua scrisoare cu FMI, reprezintă doar „un prim pas” pentru ca aceste contribuţii să fie plătite de persoanele care obţin venituri din altă sursă decât salariul.

„Referitor la introducerea CASS (contribuţiei de asigurări sociale de sănătate) în cazul veniturilor obţinute din chirii de persoanele fizice, precizăm ca această măsură are în vedere lărgirea bazei de contribuţie, reprezentând un prim pas în vederea implementării unei abordări fiscale unitare, astfel încât contribuţiile pentru sănătate să fie plătite de către persoanele care obţin venituri şi din alte surse decât cele de natură salarială”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Finanţelor.

Şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, a declarat săptămâna trecută, referindu-se la modificarea Codului Fiscal, că este necesară şi lărgirea bazei de contribuţii sociale, astfel încât sistemul să poată fi durabil şi sustenabil.

Autorităţile române au convenit la finele lunii iulie cu FMI şi Comisia Europeană (CE) un acord preventiv pe doi ani care va totaliza 4 miliarde euro, sumă împărţită egal de cele două instituţii financiare internaţionale, acordul stand-by urmând să fie discutat de boardul FMI în toamnă.

Cel mai recent acord al României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro şi finalizat în luna iunie, a fost de asemenea de tip preventiv, după o înţelegere stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.