Sonda spaţială Rosetta, care are ca misiune finală cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, a fost lansată în anul 2004. În anul 2011, sonda a intrat în hibernare, întrucât ajunsese la o distanţă de aproape 800 de kilometri faţă de Soare, în spatele orbitei lui Jupiter şi nu mai avea suficientă energie.
Acum, sonda Rosetta s-a întors la „doar” 673 de milioane de km de Soare, aşa că are suficientă energie solară pentru a fi din nou alimentată.
Luni seară, Rosetta se afla la 9 milioane de km distanţă de cometă, iar sonda a fost „trezită” de alarma sa. După ce şi-a „încălzit” instrumentele de navigare şi a ţintit antena către Pământ, Rosetta a trimis un semnal către ESA, pentru a anunţa echipa de cercetare că totul decurge conform planului.
„Cu Rosetta vom duce explorarea cometelor la un nou nivel. Aceasta misiune incredibilă continuă istoria noastră de premiere în domeniul cometelor, construită pe prima noastră misiune, Giotto, care ne-a furnizat primele imagini detaliate ale nucleului unei comete, atunci când a trecut pe lângă Halley, în 1986”, a declarat Fred Jansen, managerul misiunii Rosetta de la ESA.
Cometele sunt considerate „cărămizile” primitive ale sistemului nostru solar şi, cel mai probabil, au adus apa pe Pământ, chiar şi ingredientele pentru viaţă. Cu toate astea, cometele rămân obiecte enigmatice, iar misiunea Rosetta intenţionează să le afle secretele.
După ce experţii vor verifica starea sondei, cele 11 instrumente ale sondei şi cele 10 ale rover-ului care va aterzia pe cometă vor fi activate şi pregătite pentru studiu.
Primele imagini ale cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko vor fi realizate în luna mai, când sonda va ajunge la 2 km distanţă de cometă. În luna august, sonda Rosetta se va întâlni cu cometa, iar timp de 2 luni o va studia şi o va cartografia de pe orbita ei. Folosind informaţiile strânse, experţii vor alege un loc pentru aterizarea roverului Philae. Aterizarea este, în prezent, programată pentru 11 noiembrie şi va fi prima din istorie.
Având în vedere că pe cometă gravitaţia este aproape 0, roverul va fi fixat pe ea prin şuruburi şi harpoane, pentru a nu zbura din nou în spaţiu după aterizare.
Vehiculul va realiza fotografii şi va studia pe loc compoziţia materialelor de la suprafaţa cometei.