Cercetătorii au aflat, în sfârşit, de ce se întâmplă acest lucru şi, implicit, cum am putea să evităm intrarea în cercul vicios al mâncărimilor.
În timp ce ne scărpinăm, creierul nostru eliberează serotonină, hormon care intensifică senzaţia de mâncărime. O arată cercetările realizate pe şoareci, animale al căror organism funcţionează la fel ca al oamenilor.
Medicul Zhou-Feng Chen, de la Universitatea Washington, spune că în cazul unor persoane care suferă de mâncărimi cronice apare uneori şi senzaţia de durere, ceea ce este şi mai grav, pentru că durerea face creierul să elibereze şi mai multă serotonină şi, implicit, se intensifică şi senzaţia de mâncărime.
Pentru studiu, cercetătorii au modificat genetic nişte şoareci, îndepărtând gena care ajută la producerea de serotonină. Acestora li s-a injectat apoi o substanţă care determină mâncărimi, dar animalele modificate genetic nu s-au scărpinat la fel de mult ca şoarecii obişnuiţi. Comportamenul lor s-a modificat însă după ce le-a fost injectată serotonină, ei reacţionând la fel ca restul.