Mistere ascunse în Cina cea de Taină, pictura lui Leonardo Da Vinci. Maria Magdalena ar sta lângă IISUS FOTO

Dacă vreţi să le studiaţi cu atenţie, pe viu, nu pe Internet sau în cine ştie ce copie kitschoasă, puteţi admira clona uimitor de reuşită care străjuieşte altarul Bisericii Evanghelice din Râşnov, scrie monitorulexpres.ro.

Citeşte şi MANUSCRIS ŞOCANT, creştinii din lumea întreagă sunt bulversaţi

Iisus copil, Iisus la marginea mesei

Apropiindu-se data Paştelui (care la evrei înseamnă sărbătoarea comemorării ieşirii din robia egipteană), Iisus a vrut să cineze pentru ultima dată împreună cu ucenicii Săi. Ştia deja că Iuda îl vânduse şi că aştepta doar momentul potrivit pentru a-L preda căpeteniilor iudeilor. Cina cea de Taină s-a săvârşit în ziua de 13 nisan (6 aprilie) a anului 30. Scena cu Iisus înconjurat de cei 12 apostoli stând la masă a fost zugrăvită de mulţi artişti de-a lungul timpului. Dar cea mai populară rămâne fresca lui Da Vinci, veche de peste 500 de ani. Înaintea ei, au existat şi altele. Fresca din catacomba Domitila (Roma) îl reprezintă pe Hristos-Învăţător înconjurat de apostoli. Se află toţi în jurul unei mese, înveşmântaţi în alb. Chipul lui Cristos arată un Mântuitor foarte tânăr, iar discipolii au feţe de copii. Printre mozaicurile din Ravenna (secolul VI) există o altă Cină cea de Taină. Apostolii stau în spatele lui Iisus, în semicerc. Aici, Iisus este matur, cu barbă. În bisericile ortodoxe, Cina apare în numeroase icoane de lemn, iar în România, la Voroneţ, întâlnim o Cină în care Iisus este plasat nu în centru, ci la marginea mesei.

Alte articole

Mirela Vaida: „Dumnezeu m-a ajutat în cele mai grele momente. Am zis „dă-mi și mie un băiat bun să mă ducă și pe mine în Cișmigiu cu barca!”

A murit Dumitru Popescu „Dumnezeu”, șeful cenzurii comuniste în perioada lui Nicolae Ceaușescu

Altfel de Cine, altfel de personaje

Citeşte şi Misterul a fost DESCIFRAT. Un tablou controversat, pictat de Da Vinci, ascunde un secret inedit FOTO

Cina din cripta bazilicii San Isidoro din Leon, frescă apariţinând picturii romanice, ne arată nu numai personajele ştiute, ci şi alţi ucenici, cum ar fi Matia. Iuda primeşte pâinea din mâna lui Cristos, în timp ce, cu cealaltă mână apucă un peşte din tavă, gest prin care îşi dovedeşte trădarea. Cea mai bogată în reprezentări ale Cinei cea de Taină este perioada Renaşterii. Domenico Ghirlandaio, din Florenţa a pictat în 1480 o Cină în care Iuda e însoţit de o pisică, simbol al infidelităţii. În tabloul lui, pictorul olandez Dirk Bouts din Louvain (1467) înfăţişează personajele fără aureole de sfinţi, iar Iuda e pictat cu spatele. Cina cea de Taină a lui Juan de Juanes evocă momentul consacrarii pâinii de către Isus, iar Iuda e surprins gata să plece. În ultimele secole, artiştii moderni au dat noi interpretări momentului Cinei. La bazilica Sagrada Familia, Cina cea de Taină apare sculptată cu forme viguroase, de influenţă cubistă, pe faţada Patimilor. Este opera sculptorului J. M. Subirachs. Controversatul Dali a pictat şi el Cina cea de taină (1955), într-o ambianţă futuristă.

De ce Iisus n-are picioare?

Peste miile de variante ale Cinei cea de Taină din toate timpurile, cea a lui Da Vinci a rămas cea mai cunoscută, dorită, copiată şi interpretată. Are 460×880 cm. Pictura murală se găseşte în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano. A fost realizată între 1495–1498, în tempera şi ulei pe ipsos. După puţin timp, vopseaua a început să se desprindă. În cursul secolelor, pictura a fost de mai multe ori restaurată, rezultatele fiind mai degrabă negative, culorile întunecându-se. Călugării dominicani au distrus peretele inferior, deschizând o uşă chiar la mijloc, eliminând astfel picioarele lui Iisus. Ultima restaurare, începută în 1948 şi terminată la 28 mai 1999, a reînoit pigmentul colorant milimetru cu milimetru. În august 1943, în urma unui bombardament aerian, tavanul încăperii s-a prăbuşit, dar pictura a rămas ca prin minune intactă, protejată doar de câţiva saci cu nisip. În 1980, împreună cu biserica şi cu mănăstirea dominicană, opera lui Leonardo a devenit patrimoniu UNESCO. E vizitată din 15 în 15 minute de câte 25 de vizitatori. Pe an, sunt cam 320.000, de 3-4 ori mai puţini decât numărul cererilor.

Citeşte şi Tânără de 14 ani, ÎNSĂRCINATĂ cu BEBELUŞUL IISUS: Doctorii mi-au spus că nu a făcut SEX cu nimeni FOTO

Litere care nu se văd

Cina lui Da Vinci este deosebită pentru că, pentru prima oară, personajele sunt zugrăvite cu emoţiile fireşti din momentul când au aflat de la Iisus că „Unul dintre voi mă va trăda”. Ca şi pe Gioconda, mulţi pictori au încercat să o reproducă, dar fără a reuşi să egaleze geniul originalului. Cina a ajuns şi în producţia industrială, pe oglinzi, mouse-pad-uri, feţe de pernă, brelocuri. E cusută pe goblenuri. E folosită în reclame şi caricaturi. Există şi o formaţie canadiană cu acest nume. Dar, mai presus de toate, Cina cea de Taină e studiată şi răstălmăcită în fel şi chip.
Apostolul Ioan

Mulţi cred că Da Vinci, autor a peste 600 de invenţii, ar fi introdus cu bună ştiinţă în pictură mai multe mesaje codate. Niciun detaliu nu pare să fie întâmplător. Eroii cărţii lui Dan Brown poartă un dialog despre „Cina cea de taină”, ajungând la concluzii care, dacă ar fi adevărate, ar zdruncina din temelie creştinismul. Astfel, de câţiva ani ne macină gândurile ideea că personajul din dreapta lui Iisus, cu un chip feminin, este Maria Magdalena, cu care Mântuitorul ar fi avut o legătură intimă. Între ei, linia umerilor desenează un „M”, de la numele femeii. Tot între ei, ar fi un „V”, simbolul Sfântului Graal. Iar dacă imaginea femeii am muta-o la dreapta, Maria Magdalena ar sta cu capul pe Iisus, într-un gest tandru.

Un prunc la Cină

O legendă spune că Leonardo ar fi folosit acelaşi bărbat drept model pentru pictarea chipurilor lui Iisus şi Iuda, cele două personaje semănând foarte mult. În cartea „The Bible Fraud” a australianului Tony Bushby, se vorbeşte despre fratele geamăn al lui Iisus. Unii spun că în tablou n-ar fi Ioan, dar nici Maria Magdalena, ci fratele lui Iisus, asemănarea dintre ei fiind izbitoare. Că Iisus ar fi avut legături matrimoniale cu Maria Magdalena pare să susţină şi experimentul italianului Slavisa Pesci. Informaticianul a obţinut întâi imaginea în oglindă a picturii. Apoi a suprapus-o peste original. Ceea ce a obţinut a dat naştere unor noi ciudăţenii şi scandaluri.

Prin întrepătrunderea celor două imagini, se obţine silueta unei femei stând în picioare, cu un prunc în braţe. Mai apare şi un cavaler templier (Da Vinci făcea parte din Ordinul Opus Dei, conform unor dosare secrete din Arhivele Naţionale Franceze). Imaginea este neclară, de aici şi acuzaţia că marea descoperire ar fi pură speculaţie. Suprapunând parţial cele două picturi, Pesci a descoperit la marginea mesei chipul lui Da Vinci însuşi.

O pictură melodioasă

Dacă nu ascunde secrete codate, atunci fresca ascunde sigur compoziţii muzicale. Aceasta este ultima descoperire a compozitorul italian Giovanni Maria Pala. El a arătat că, dacă aşezăm pe un portativ mâinile apostolilor şi ale lui Iisus, precum şi pâinile de pe masă, exact la înălţimile la care sunt poziţionate în tablou faţă de o linie orizontală imaginară, vom obţine o melodie de 40 de secunde. Notele cântate de la dreapta la stînga, cum scria Da Vinci, formează o compoziţie completă, solemnă, în tempo lent, subliniind tragismul scenei biblice. Fiindcă apostolii sunt grupaţi câte 3, atunci muzica se cântă în măsura de 3/4, aşa cum se cânta cea mai mare parte a muzicii din secolul XV. Dar de ce ar fi „ascuns” Leonardo această partitură în tablou şi ce mesaj transmite melodia, nu s-a explicat încă.

Zodiacul lui Da Vinci

Un post de televiziune german a prezentat o altă teorie năucitoare despre tabloul lui Da Vinci. Autorii susţin că în „Cina cea de Taină”, sub chipurile apostolilor se ascund cele 12 zodii. Iisus ar fi semnul Balanţei, fiindcă stă cu braţele depărtate. Toma, cu degetul în sus, mimează o înţepătură, deci a semnul Scorpionului. Gheorghe e pregătit să apuce prada, fiind zodia Leului. Filip are braţele întoarse spre trup, ca un Rac. Matei e Săgetătorul, dar fără arc. Simon Zilotul e Berbecul fiindcă ţine degetele în formă de cerc, simbolul începutului de an zodiacal. Ioan este zodia Fecioarei, Petru este Capricorn fiindcă mâna lui stângă pare să semene cu botul unei capre, Iuda nu e nicio zodie, Taurul e Tadeu cu degetele ridicate precum coarnele taurului. Andrei simbolizează Peştii după cum ţine mâinile astfel încât să sugereze un peştişor cu înnotătoare. Iar zodia Gemeni e reprezentată de Iacob Alfeu, frate cu Iacob. Specialiştii au observat că, dată fiind precizia cu care au fost aşezate personajele, aproape matematică, nu e de mirare că apar atâtea interpretări, care mai de care mai aiuristice.

Cina de la Râşnov

Biserica Evanghelică din Râşnov adăposteşte două replici ale Cinei ce de Taină. Una este pictată la 1500, pe peretele din stânga altarului. A fost descoperită acum câţiva ani, cu ocazia lucrărilor de restaurare. Din păcate, pictura murală este în prezent puternic deteriorată, neputându-se descifra detaliile operei contemporane cu Da Vinci. Însă altarul, construit în 1682, este decorat cu o clonă a celebrei lucrări a lui Da Vinci, realizată de pictorul Eduard Mores în 1929. Biserica poartă hramul Sfântului Matei, este cea mai veche ctitorie a Basarabilor din Transilvania, a fost amintită în documente prima oară la 1394 şi are forma unei bazilici romane, fiind fortificată ulterior în stil gotic.

A treia în lume

„Cina cea de taină” a lui Leonardo da Vinci este estimată la 510 milioane de dolari. Principalul motiv pentru care n-a fost vândută sau furată până acum este acela că nu poate fi mutată. Este a treia în topul celor mai scumpe lucrări artistice din lume, după Capela Sixtină (789 milioane de dolari) şi Gioconda (642 milioane dolari).