Misterul originii cancerului la sân, rezolvat de cercetători

Cercetătorii şi-au dat seama că aceşti cromozomi, din cauza acestor extremităţi foarte scurte (lungimea telomerilor indică rezistenţa la infecţii), fac ca celulele să fie predispuse la mutaţii care pot dezvolta cancerul, dacă reuşesc să se menţină în viaţă. Spre deosebire de multe cercetări în domeniul cancerului, studiul a fost realizat pe un eşantion de femei sănătoase, care au donat ţesuturi mamare, după ce s-au supus unor operaţii de reducere a sânilor din motive estetice, scrie Agerpres.

În esenţă, cancerul este o celulă din alte mii de milioane, care începe să funcţioneze prost. În marea majoritate a cazurilor de cancer de sân, celula malignă se dezvoltă în canalele care conduc laptele din glanda mamară spre sfârc. De ce aici şi nu în altă parte? Oamenii de ştiinţă au încercat să răspundă.

Celulele progenitoare se divizează în aşa numite celule diferenţiate sau finale, care se formează în canalele conductoare ale laptelui (ducte). În aceste celule stem se formează cancerul. Când se pierde funcţia telomerilor, a căror sarcină este să evite ca extremităţile cromozomului să se unească între ele ori să se unească cu altele, are loc un adevărat haos.

Totuşi, deşi multe femei au aceşti telomeri scurţi, nu toate dezvoltă cancer mamar. Iar aceasta deoarece, „în majoritatea cazurilor, acest lucru este normal şi în 99,999999% din cazuri totul merge bine. Dar în cazuri excepţionale, într-o fază mai avansată a vieţii, acest lucru devine dăunător şi face ca această celulă să devină malignă”, explică Gilley.

Alte articole

Unul dintre cei mai modești politicieni, fostul președinte Jose Mujica, și-a luat rămas bun. Suferă de cancer: „Mor, nu mai cereţi interviuri”

EXCLUSIV Prof. dr. Mircea Beuran explică motivele pentru care a explodat numărul tinerilor diagnosticaţi cu cancer: „Am operat pacienţi de 94-96 de ani. Sunt optimişti şi niciodată nu întreabă dacă mor. La tineri, asta e prima întrebare: boala asta mă omoară?”

Potrivit experţilor, studiul le va permite să înţeleagă ceea ce iniţiază cancerul şi să stabilească markeri, pe baza unor mostre de ţesuturi sau sânge, şi să monitorizeze pacientele cu risc înalt de dezvoltare a cancerului.

„Am încercat să studiem boala în faza incipientă, pentru că odată ce pacienta se prezintă cu o tumoare, putem face prea puţin”, a declarat Gilley pentru BBC. „Oamenii vin la doctor pentru a-şi verifica tensiunea sau nivelul colesterolului… ceea ce vrem noi să facem este să monitorizăm pacienţii pentru a detecta un risc de cancer, aşa cum presiunea arterială poate indica o boală cardiovasculară”, a explicat el.

Potrivit specialistului, dacă facem analogia cu bolile de inimă este ca şi cum ar trebui să aşteptăm, în cazul cancerului, ca pacientul să facă un infarct şi apoi să acţionăm, a conchis expertul.