Cauza accidentului de pe 6 mai 1937, în care au murit 35 dintre cei 100 de pasageri şi membri ai echipajului, a fost electricitatea statică, spune o echipă de experţi care a studiat cazul. Ei susţin că după zepelinul a intrat într-o furtună, o acumulare de hidrogen a dus la explozie.
Zepelinul s-a încărcat cu energie statică în urma furtunii electrice, iar un fir stricat sau o perforare a tubului de gaz a dus la scurgerea hidrogenului în canalele de ventilaţie. Când membrii echipajului au alergat să ia frânghiile pentru aterizare, ei au „împământat” zepelinul, provocând o scânteie. Focul ar fi izbucnit pe aripa navei, iar hidrogenul care se scurgea a luat foc.
Jem Stansfield, un inginer aeronautic din Marea Britanie, şi echipa sa de cercetători de la Southwest Research Institute din San Antonio, Texas, au explodat şi incendiat o mulţime de modele ale zepelinului, unele dintre ele având chiar 24 metri lungime, pentru a afla cauza.
Cercetătorii spun că ei au făcut aceste experimente pentru a scoate din calcule teorii precum cea a unei bombe pusă de terorişti.
Zepelinul german de 245 de metri se pregătea să aterizeze în Lakehurst Naval Air Station din Machester Township, New Jersey, când a luat foc şi s-a prăbuşit.