Teoria potrivit căreia temperaturile mai ridicate din sezonul rece favorizează înmulţirea cazurilor de viroză sau gripă este neadevărată – doar un mit – după cum spun medicii specialişti. Mai degrabă, răspândirea virsusurilor este influenţată de tipul de aer: cu cât aerul este mai uscat, cu atât se mai repede se multiplică îmbolnăvirile.
„Se răspândesc mai uşor iarna decât vara şi se răspândesc mai degrabă când aerul este uscat, decât umed. Iarna omul umblă şi stă mai mult în locuri mai aglomerate decât vara. Se intensifică transportul în mijloacele de transport în comun, stau mai mult la interior în comunităţi. Ca atare, mai multe persoane se pot infecta. Ca să înţelegem, trebuie să explicăm faptul că atunci când tuşim sau strănutăm, aruncăm în aer micropicături care poartă un număr mare de virusuri din nasul şi din gâtul persoanei bolnave. Aceste micropicături sunt relativ mari, dacă sezonul e umed, ele sunt grele şi cad datorită gravitaţiei. Dacă însă se usucă, pot pluti mai uşor, se fixează mai uşor pe obiecte şi pot fi inhalate cu usurinţă. E bine de cele mai multe ori ca, atunci când suntem răciţi şi mergem în colectivitate, să purtăm măşti, dar masca trebuie schimbată des, iar camerele aerisite mai des. Când strănutăm sau tuşim un colectivitate, e bine să o facem în umar sau cot, NU în pumn sau palmă ca să nu punem apoi picăturile noastre cu virusuri pe obiecte, bara din autobuz etc. E uimitor cum, deşi ştim intutitv că răcim mai mult iarna, ştim atât de puţine amănunte despre cum se transmit virusurile răcelilor şi gripei”, a declarat, pentru RomaniaTV.net medicul Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti Ilfov.
„Gerul nu omoară virururile, este o legendă acest aspect. Iar cel mai bun argument împotriva acestei teorii este că sezoanele de gripă sunt iarna, adică şi în perioadele în care afară este ger. Pe cale de consecinţă, gerul nu omoară virusurile. Nu au cum să moară la temperaturi de minus 30 de grade, mai ales că sistemele de conservare din domeniul biologiei sunt la temperaturi de minus 80 de grade. Deci nu are nicio legatură gerul cu virusurile”, a explicat şi prof. dr. Adrian Streinu Cercel.
Cinci morţi din cauza gripei în România, la început de 2019
Ministrul Sănătăţii avertizează că perioada de vârf e aşteptată în februarie. Cinci decese cauzate de virusul gripal în acest an
Virusul gripal a provocat cinci decese de la începutul sezonului rece, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, declarând că deocamdată nu se poate vorbi despre o epidemie. Anul trecut, vârful sezonului gripei a fost în februarie.
Prima victimă din acest sezon de gripă a fost un bărbat de 53 de ani din judeţul Galaţi, care suferea de boli cardiovasculare şi nu fusese vaccinat antigripal. Acesta a fost confirmat cu virus gripal tip A, subtip H3.
A doua victimă a fost un bărbat de 47 de ani, din judeţul Mureş, confirmat cu virus gripal A, subtip H1 pandemic, fără condiţiile medicale preexistente cunoscute şi nevaccinat antigripal.
Bărbatul a murit pe 3 ianuarie. A treia victimă a fost o femeie de 51 de ani din judeţul Galaţi, confirmată cu virus gripal tip A, subtip H1 pandemic, având condiţii medicale preexistente şi antecedente vaccinale antigripale necunoscute, care a murit pe 7 ianuarie.
A patra victimă este un bărbat de 33 de ani din Arad, confirmat cu virus gripal tip A, subtip (H1)pdm09, fara conditii medicale preexistente cunoscute si nevaccinat antigripal.
A cincea victimă este un bărbat de 70 de ani, din judeţul Mureş, confirmat cu virus gripal tip A, în curs de subtipare. Acesta a murit pe data de 7 ianuarie.
Aproape 53.000 de cazuri de infecţii respiratorii acute. Sorina Pintea: „Nu este epidemie”
Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, încurajează populaţia din grupele de risc să îşi facă vaccinul antigripal, deoarece se aşteaptă la o circulaţie mai intensă a acestui virus.
„Aş încuraja mai departe populaţia din grupele cu risc să meargă la medicul de familie să se vaccineze, să nu uităm că anul trecut perioada de vârf a fost luna februarie, deci ne aşteptăm la o circulaţie mai intensă a virusului gripal. În acest moment sunt doar focare sporadice: este Bucureştiul, vestul ţării”, a punctat ministrul.
Medic: Nu confundaţi gripa cu simpla răceală de sezon. Pot apărea complicaţii severe şi decesul
Gripa face parte dintr-o categorie mai mare de boli virale respiratorii. Astfel, exista o serie de virusuri care circula in aceeasi perioada a anului, dau simptomatologie asemanatoare gripei dar se deosebesc de aceasta prin evolutia mai usoara. Puteti recunoaste o viroza respiratorie datorata altor tipuri de virusuri decat virusurile gripale dupa debutul mai lent al bolii (stare subfebrila, rinoree, usturimi in gat, dureri de cap) cat si dupa evolutia mai usoara a bolii. Gripa se transmite usor de la om la om din cauza conditiilor favorizante cum ar fi aglomerarile urbane, colectivitatile de copii si adolescenti.
Gripa este o boală acută, foarte contagioasă, produsă de virusul gripal. Sezonul rece favorizează îmbolnăvirile şi epidemiile de gripă (iarna, începutul primăverii).
Gripa se transmite pe cale aeriană:
Direct prin tuse sau strănut;
Indirect prin obiecte proaspăt contaminate (batistă, prosop, veselă, etc.)
Manifestare:
Boala debuteaza brusc, la 1 – 2 zile de la contactul cu omul bolnav.
Simptome:
Febră 39 – 40 grade Celsius;
Frisoane;
Cefalee (dureri de cap);
Dureri musculare;
Astenie fizică (slăbiciune);
Congestionarea faringelui (roşu în gât);
Tuse frecventă, uscată, obositoare;
Inapetenţă (lipsa poftei de mâncare);
Greţuri. Vărsături;
Prevenire
a) Recomandari generale pentru prevenirea imbolnavirilor prin gripa:
Evitarea aglomerarilor umane.
Evitarea, pe cat posibil, a contactului cu persoanele bolnave.
Spalarea mainilor tot timpul, mai ales dupa suflarea nasului si venirea in contact cu persoane bolnave.
Omul bolnav se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic (luminoasă, aerisită, suficient de încălzită 24 – 26 grade Celsius).
Bolnavul va folosi batiste igienice în caz de tuse sau strănut.
Aerisirea incaperilor sau a birourilor cu mentinerea unei temperaturi de 18-20 grade C.
Mentinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii in comunitate.
Evitarea vizitării bolnavilor sau suspecţilor de gripă.
b) Vaccinarea antigripală
Cea mai eficienta metoda de prevenire a imbolnavirilor de gripa este vaccinarea antigripala. Aceasta vaccinare protejeaza persoana vaccinata numai fata de virusurile gripale circulante in sezonul respectiv, cuprinse in vaccin, si nu fata de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemanatoare gripei dar au evolutie mai usoara. Vaccinarea trebuie sa fie efectuata in stare buna de sanatate, singura contraindicatie la vaccinare fiind alergia la proteine de ou.
Conform recomandarilor OMS, este recomandat ca vaccinul sa fie administrat inainte de debutul activitatii gripale, care in zona noastra geografica debuteaza la sfarsitul lunii ianuarie, inceputul lunii februarie. Astfel, perioada optima pentru vaccinarea antigripala este la sfarsitul anului 2017 si la inceputul anului viitor.
In fiecare an, campania de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii împotriva gripei de sezon se desfasoară prin cabinetele medicilor de familie şi în unităţile sanitare cu paturi. Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sunt vaccinate persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cele cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli renale, diabet zaharat, dar si copiii şi bătrânii institutionalizaţi precum şi personalul medico-sanitar. De asemenea, vaccinul gripal se administreaza si gravidelor.