Mit spulberat! Un leu cheltuit prin VOUCHERE produce 2,63 lei suplimentari în PIB

Biletele de valoare, aşa-numitele vouchere, continuă să aibă un rol semnificativ în economia României, generând venituri suplimentare la bugetul de stat, stimulând consumul şi contribuind la creşterea Produsului Intern Brut (PIB), arată un studiu publicat de ASE.

Potrivit studiului, 1 leu cheltuit prin carduri de masă generează 2,63 lei suplimentari în PIB, în timp ce 436.828 lei cheltuiţi anual prin carduri de masă generează un loc de muncă suplimentar în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul. Studiul mai relevă că 187.026 lei cheltuiţi anual prin tichete de vacanţă contribuie la crearea unui loc de muncă în HORECA.

Vouchere de vacanţă 2024: Ce poţi face cu tichetele nefolosite până acum, când expiră termenul de valabilitate

”Biletele de valoare continuă să aibă un rol semnificativ în economia României, generând venituri suplimentare la bugetul de stat, stimulând consumul şi contribuind la creşterea Produsului Intern Brut (PIB). În acelaşi timp, ele sunt o soluţie inovatoare prin care pot fi implementate cu succes politici publice, fie că vorbim de carduri de masă, vouchere de vacanţă, tichete sociale sau tichete pentru susţinerea activităţii din diverse sectoare”, arată concluziile dezbaterii „Politici inovatoare care utilizează bilete de valoare: Cele mai bune practici şi perspective din Europa”, ce a avut loc în deschiderea celei de-a 15-a ediţii a Conferinţei Internaţionale „The Future of Europe” organizată de Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

Alte articole

Crește valoarea bonurilor de masă. Care va fi valoarea per tichet

Tichete de masă 2025. Cum a cheltuit o angajată 100.000 de euro în bonuri de masă

În cadrul evenimentului, Cristian Păun a prezentat în premieră concluziile preliminare ale unei cercetări realizate la nivelul instituţiei academice, în care a fost măsurat efectul fiecărui leu cheltuit prin intermediul biletelor de valoare în general şi al cardurilor de masă în particular.

Astfel, fiecare 1 leu cheltuit prin vouchere de valoare generează:

• 0,18 lei venituri suplimentare pentru bugetul statului, provenite din sumele suplimentare colectate de stat prin taxe şi impozite, generate din activităţile economice legate de producţie şi importuri.
  0,08 lei credit suplimentar de consum pentru persoanele fizice.
  2,91 lei suplimentari pentru PIB

În ceea ce priveşte cardurile de masă, 1 leu cheltuit prin carduri de masă generează:

• 0,11 lei venituri suplimentare pentru bugetul statului, provenite din sumele suplimentare colectate de stat prin taxe şi impozite, generate din activităţile economice legate de producţie şi importuri.
  0,06 lei credit suplimentar de consum pentru persoanele fizice.
  2,63 lei suplimentari pentru PIB

Studiul desfăşurat de ASE a măsurat şi efectul asupra pieţei muncii, atât în ce priveşte cardurile de masă, cât şi voucherele de vacanţă.

Astfel, 436.828 lei cheltuiţi anual prin carduri de masă generează un loc de muncă suplimentar în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul.

De asemenea, 187.026 lei cheltuiţi anual prin tichete de vacanţă contribuie la crearea unui loc de muncă în HORECA.

Profesorul Cristian Păun a punctat faptul că o analiză comparativă a datelor de anul acesta faţă de cele de la nivelul lui 2019 arată că, deşi impactul economic al biletelor de valoare rămâne unul important, se constată o uşoară scădere faţă de acum 5 ani, influenţată de crizele care s-au succedat din în acest interval, dar şi de schimbarea regimului fiscal introdusă la începutul acestui an.

„Tichetele au un impact pozitiv evident asupra economiei României, concluziile preliminarii ale acestui studiu fiind în acord cu cele din cercetarea iniţială din 2019. La momentul respectiv am văzut că 1 leu cheltuit prin carduri de masă generează 2,58 lei suplimentari pentru PIB. În 2024 vedem că 1 leu investit generează 2,63 lei suplimentari la PIB, deci rezultatele sunt comparabile. Am observat însă că pandemia, multiplele crize, inclusiv inflaţia ridicată, au slăbit uşor aportul. În plus, datele au evidenţiat şi impactul creşterii taxării în această industrie. Recomandările noastre după aceste rezultate preliminarii sunt să fie rediscutate facilităţile fiscale aplicate cardurilor de masă”, a declarat Cristian Păun.

Beneficiile extrasalariale: cât de mult contează în 2024-2025. Tichete de masă, abonamente medicale şi zile de concediu suplimentare, pe masa oricărui angajator la negocieri

Despre cadrul legislativ de reglementare pentru biletele de valoare în România a vorbit, în cadrul evenimentului, Iulian Ardeleanu, director general al Direcţiei generale de legislaţie fiscală şi reglementări vamale şi contabile din cadrul Ministerului de Finanţe.

„Criteriile de reglementare, alături de profesionalismul emitenţilor de tichete, a creat de-a lungul timpului un parteneriat solid între Ministerul de Finanţe şi industria de profil şi practic putem spune în momentul de faţă că există încredere între autoritatea de reglementare şi industrie şi nu exista probleme din perspectiva fluxurilor de bani care circulă prin intermediul emitenţilor de mai bine de 25 de ani”, a declarat Iulian Ardeleanu.

Printre speakerii evenimentului s-a numărat şi Amal Chevreau, director, Unitatea de de politici publice în cadrul Centrului OCDE pentru Antreprenoriat, IMM-uri, Regiuni şi Oraşe. Aceasta a vorbit despre cum sistemul biletelor de valoare este recunoscut de OCDE ca un instrument inovator pentru implementarea cu succes a politicilor ce vizează incluziunea socială şi dezvoltarea locală.

„Voucherele sociale aduc numeroase beneficii economice şi sociale. Contribuie la creşterea bunăstării utilizatorilor, a condiţiilor de muncă, iar în special în gospodăriile cu venituri mici voucherele sociale asigură accesul la servicii de mai bună calitate. Acest instrument contribuie şi la creşterea gradului de incluziune socială şi aici avem exemplul României cu tichetele de creşă. Totodată, sistemul de vouchere ajută la reducerea muncii la negru şi asigură o creştere a nivelului de colectare a taxelor la bugetul de stat”, a declarat Amal Chevreau.

Amal Chevreau a subliniat că este nevoie de un cadru legislativ solid, aici dând exemplul României, de un regim fiscal preferenţial, de o reţea dezvoltată în care să poată fi utilizate şi de instituţii abilitate de supraveghere şi monitorizare.

Exemple despre politicile implementate prin sistemul biletelor de valoare în ţări din blocul comunitar a prezentat şi Julien Freund, trezorier în cadrul Asociaţiei Internaţionale a Voucherelor (SVIA) si director de relaţii publice pentru UE, Europa Centrală şi de Est în cadrul Pluxee International.

Acesta a dat exemple din Franţa şi Belgia unde voucherele sunt utilizate de autorităţi pentru servicii furnizate direct persoanelor sau gospodăriilor, cum ar fi îngrijirea la domiciliu, îngrijirea copiilor, asistenţă pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilităţi şi alte servicii similare. Tot din Franţa şi Belgia au fost prezentate şi exemple de politici implementate cu ajutorul voucherelor pentru implementarea politicilor de mediu care au ca scop atingerea obiectivului setat la nivelul Uniunii Europene în ce priveşte reducerea amprentei de carbon.

„Eco-voucherele pot fi un instrument cu adevărat util pentru toate ţările europene, inclusiv România, pentru că susţin politici prin care pot fi implementate cu succes directivele europene de mediu. În Belgia au adus numeroase beneficii economice şi au avut un impact major asupra comportamentul beneficiarilor în ceea ce priveşte grija faţă de mediu”, a declarat Julien Freund.

Mădălina Zamfir, cercetător şi doctor în economie, a prezentat datele unei lucrări realizate în colaborare cu Ministerul de Finanţe, ASE şi Universitatea de Economie şi Afaceri din Praga. Cercetarea a măsurat impactul utilizarii voucherelor de vacanţă asupra turismului intern în România.

„În medie, firmele care au acceptat vouchere de vacanţă între 2018 şi 2019 au văzut o creştere a veniturilor de 9% şi au angajat cu 4,6% mai multe persoane comparativ cu firmele din industrie care nu au acceptat aceste vouchere. Rezultatele cercetării au evidenţiat şi că acest program a contribuit la o mai bună conformare fiscală în industrie. Modelul aplicat de România poate servi drept exemplu pentru ţările care vor să stimuleze turismul intern şi să sporească gradul de conformare în sectoare unde acesta este deficitar”, a declarat Mădălina Zamfir.

Din partea mediului de afaceri a luat cuvântul Daniel Urîtu, membru în Biroul Permanent al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Acesta a subliniat cum biletele de valoare sunt unul dintre beneficiile preferate de angajaţi şi, astfel, un instrument esenţial pentru angajatori în a-şi motiva şi reţine forţa de muncă.

„De 22 de ani facem în fiecare an o Cartă Albă a IMM-urilor, cea mai amplă cercetare pentru IMM-uri de unde încercăm să aflăm care sunt nevoile IMM-urilor. Unul dintre capitolele pe care îl avem este cel dedicat tichetelor de masă şi anul acesta am aflat că 5,52% dintre antreprenorii care ne-au răspuns folosesc tichetele de masă ca beneficiu pentru angajaţi. Tichetele au demonstrat că sunt un instrument inovativ cu un impact real în mediul de afaceri şi în mediul economic românesc. Noi am propus extinderea acestor instrumente prin vouchere de formare pentru şomeri care au nevoie de recalificare, am propus vouchere de digitalizare pentru tineri antreprenori sau start-up-uri prin care să îşi cumpere de exemplu echipamente sau semnătură electronică”, a declarat Daniel Urîtu.

Dan Constantinescu, directorul executiv al Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete, a subliniat importanţa tichetelor de valoare ca instrumente esenţiale pentru consolidarea coeziunii sociale şi stimularea dezvoltării economice.