Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, procurorul Alina Popescu, cele 43 de persoane audiate, luni, sunt conductori şi şefi de tren şi inspectori suspectaţi de luare şi dare de mită, asociere în vederea săvârşririi de infracţiuni, precum şi divulgare de informaţii.
Până luni, la ora 20.00, procurorii braşoveni au emis 39 de mandate de reţinere pentru 24 de ore, iar o persoană a fost lăsată să plece. Dintre persoanele reţinute, opt sunt inspectori (cinci din cadrul Regionalei CFR Călători Braşov), restul fiind conductori şi şefi de tren. Luni seara, procurorii mai aveau de audiat încă trei angajaţi, potrivit procurorului Alina Popescu, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.
Luni, la sediul Parchetului au fost aduşi alţi 43 de angajaţi ai CFR de la regionalele Bucureşti, Braşov şi Cluj, după ce în 25 octombrie a fost audiat primul lot de 81 de persoane. Ulterior, 70 de angajaţi au primit mandate de reţinere, însă Tribunalul Braşov a decis cercetarea acestora în libertate.
„Persoanele audiate astăzi (n.r. – luni) la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov îndeplinesc funcţiile de inspectori de specialitate (supracontrol) în cadrul Regionalei SNTFC CFR Călători SA Bucureşti (trei persoane), Braşov (cinci persoane) şi Cluj (o persoană). Persoanele care îndeplinesc această calitate sunt suspectate a fi comis infracţiunile de luare de mită în formă continuată de la partidele de tren (conductori şi şefi de tren) pe care le controlau şi de la care primeau diverse sume de bani, în scopul neîndeplinirii atribuţiilor lor de control şi al anunţării controalelor planificate asupra partidelor de tren, toate aceste acţiuni fiind comise în vederea sprijinirii activităţii infracţionale a tuturor persoanelor implicate”, se arată în comunicatul Parchetului.
Cu privire la inspectorii de specialitate din cadrul Regionalei Bucureşti se mai reţine că aceştia sunt suspectaţi şi de comiterea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu deoarece aceştia determinau partida de tren să nu trateze corespunzător călătorii frauduloşi. În sarcina inspectorului din cadrul Regionalei Cluj se reţine în plus faptul că acesta a comis infracţiunea de abuz în serviciu – infracţiune asimilată infracţiunii de corupţie – prin faptul că şi-a încălcat cu intenţie atribuţiile de serviciu, în înţelegere cu revizorul central Cioncan Valentin, întrucât nu a amendat călătorii fără bilet identificaţi pe rutele controlate, prejudiciind astfel bugetul SNTFC „CFR Călători” SA şi „asigurând un folos material pentru sine şi pentru revizorul central Valentin Cioncan (reprezentat din sume de bani primite cu titlu de mită de la călătorii frauduloşi)”.
În privinţa inspectorilor din Regionala Bucureşti, aceştia, având acces la informaţii nedestinate publicităţii privind controalele ce se făceau pe anumite rute, controale ce vizau identificarea şi tratarea potrivit legii a călătorilor frauduloşi, anunţau partidele de tren (şefi de tren şi conductori de tren) cu privire la efectuarea acestora, în scopul sprijinirii grupării infracţionale aşa încât să nu se ajungă la deconspirarea activităţilor lor şi pentru a asigura folosul material rezultat din aceste activităţi.
„Din cercetările făcute în cauză a rezultat că astfel de fapte săvârşite de personalul din cadrul SNTFC CFR Călători SA au o frecvenţă cu totul deosebită reprezentând un fenomen generalizat de corupţie în sânul societăţii comerciale naţionale, în legătură cu activităţile de verificare a documentelor de călătorie, până în vârful ierarhiei profesionale din structura respectivă a societăţii. Cercetările vizează peste două sute de persoane angajaţi ai societăţii, având calitatea de personal de tren (conductori şi şefi tren), inspectori şi revizori de specialitate din cadrul Revizoratului General Siguranţa Circulaţiei, astfel cum rezultă din următoarea ierarhie profesională: revizor general, revizor, revizori regionali şi inspectori”, potrivit sursei citate.
Aproximativ 200 de angajaţi ai CFR Călători, printre care controlori şi şefi de tren bănuiţi de luare şi dare de mită, au fost ridicaţi pe 25 octombrie şi duşi la audieri la Braşov. Angajaţii sunt cercetaţi pentru că făceau parte dintr-o reţea care aduna şpaga primită în trenuri de la călători. Alături de controlori, au fost ridicaţi patru directori şi 16 inspectori din CFR. Şeful de la CFR Călători nu exclude ca multi dintre cei anchetaţi acum să fie suspendaţi din funcţie. Totodată recunoaşte că blatul pe trenurile din România este o practică des întâlnită.
Descinderile de joi de la Ministerul Transporturilor şi regionalele CFR Călători sunt rezultatul unei anchete care durează din noiembrie 2011. Sunt vizaţi chiar şi directori din CFR, existând indicii că aceştia primeau mită drept cotă parte din şpaga luată de „naşi” de la călătorii fără bilet.
Potrivit directorului CFR Călători, Ştefan Roşeanu, aproximativ 30% dintre călători circulă fără bilet, iar pierderile sunt de 100-150 milioane de lei anual. Ştefan Roşeanu a spus că ancheta Parchetului vizează suspiciuni în cazul călătoriilor fără bilet, fiind desfăşurată la nivel naţional în cazul structurilor CFR Călători.
„Mersul cu trenul fără bilet este un fenomen antic şi de demult. O ştim şi de pe vremea lui Ceauşescu, şi din schiţele lui Caragiale”, a mai spus Roşeanu.
Întrebat ce sancţiuni vor fi luate în cazul în care angajaţii ar fi găsiţi vinovaţi, Roşeanu a spus că vor fi aplicate prevederile Contractului colectiv de muncă, legislaţia muncii şi dispoziţiile interne ale CFR Călători.
Directorul CFR Călători a mai spus că procurorii îşi desfăşoară ancheta în acest caz de câteva luni şi conducerea companiei i-a sprijinit astfel încât să poată desfăşura activitatea în mod corect. Roşeanu a adăugat că anchetatorii nu au făcut, joi, percheziţii în acest caz, ci au invitat persoanele vizate „la discuţii”.
Angajaţi ai CFR Călători au fost ridicaţi şi de la sediile regionalelor Bucureşti, Braşov, Craiova, Cluj şi Iaşi. Persoanele ridicate sunt duse la Braşov, acţiunea fiind organizată de către procurorii braşoveni şi de către Poliţia Transporturi. Angajaţii ridicaţi de poliţişti din sediul Ministerului Transporturilor sunt duşi la Braşov cu autocarul.