Potrivit proiectului, care va sta în dezbatere până pe data de 7 octombrie 2016, programul privind „Înființarea sau consolidarea centrelor de primire în regim de urgență sau de recuperare și a centrelor pentru prevenirea și combaterea violenței în familie și organizarea echipelor de intervenție integrată” se derulează pe o perioadă de 36 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2019, și are un buget total de 23 milioane lei, din care nouă milioane de lei în anul 2017, opt milioane de lei în 2018 și șase milioane de lei în 2019.
Programul privind „Înființarea și susținerea serviciilor de asistență pentru agresori în cazurile de violență în familie — Înființarea centrelor de asistență destinate agresorilor” se derulează tot pe o perioadă de 36 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2019, și are un buget aferent de 16,8 milioane lei, din care șase milioane lei în anul 2017, șase milioane lei în 2018 și 4,8 milioane lei în 2019, scrie Agerpres.
Cel de-al treilea program, „Creșterea participării femeilor la procesul decizional și promovarea în funcții de conducere și de decizie — Rețele resursă pentru promovarea egalității de șanse între femei și bărbați’, are aceeași perioadă de derulare și un buget aferent de 8,4 milioane lei, respectiv 2,8 milioane lei-an, în următorii trei ani.
Conform notei de fundamentare, proiectul de HG are în vedere înființarea sau, după caz, dezvoltarea unor servicii destinate protecției victimelor violenței în familie, în paralel cu asigurarea capacității instituționale de implementare a proiectelor în sprijinul acestora, și asigurarea unor mijloace materiale și resurse umane suficiente care să conducă la împuternicirea femeilor și la eliminarea inegalității de gen la toate nivelurile.
„Având în vedere faptul că există un deficit al serviciilor față de nevoile reale ale victimelor violenței în familie este nevoie de intervenție directă, prin proiectele dezvoltate în cadrul Programele de Interes Național în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați și violenței în familie pentru perioada 2017-2019. În mod concret, această finanțare va acoperi înființarea și/sau consolidarea, la nivelul fiecărui județ și a municipiului București a unor centre de primire în regim de urgență și a centrelor pentru prevenirea și combaterea violenței în familie”, se menționează în nota de fundamentare.
De asemenea, prin implementarea acestor programe, se vor asigura servicii specializate de asistență pentru victimele violenței în familie care vor fi disponibile într-o distribuție geografică adecvată, facilitând accesul gratuit al victimelor la diferite tipuri de servicii de sprijin.
Totodată, acestea vor conduce la existența a 42 de centre de consiliere pentru victimele violenței, existența a 16 centre de primire în regim de urgență sau de recuperare adresate victimelor violențe, creșterea gradului de siguranță și suport declarat de cel puțin 40% dintre victimele violenței care beneficiază de asistență în centrele de recuperare, consiliere sau urgență, reducerea estimată cu 10% a numărului de femei decedate în urma violenței în familie și dezvoltarea procedurilor comune de lucru pentru serviciile integrate destinate victimelor violenței domestice.
Citeşte şi Rovana Plumb: Propunem indemnizaţie de 100% din salariu în perioada concediului de maternitate
În ceea ce privește înființarea serviciilor sociale destinate agresorilor, aceasta reprezintă o condiție esențială pentru diminuarea fenomenului violenței în familie, în contextul în care la nivel național există numai două centre de asistență destinate agresorilor. Astfel, se vor putea dezvolta și implementa următoarele programe destinate agresorilor, în vederea asigurării consilierii, reabilitării și reintegrării sociale a acestora și educației pentru schimbarea comportamentului de violență domestică.
Implementarea proiectelor dezvoltate prin aceste programe vor conduce la existența a 42 de centre de asistență destinate agresorilor, a 42 de echipe pregătite să ofere îndrumare și consiliere pentru agresori, reducerea, estimată, cu 10% a numărului de femei decedate în urma violenței în familie și dezvoltarea procedurilor comune de lucru pentru serviciile integrate destinate agresorilor.
Nota de fundamentare mai subliniază că participarea echilibrată pe piața muncii atât a femeilor, cât și a bărbaților (în termeni de angajare, salarizare, promovare și alte beneficii) este strâns legată de contextul familial, de contextul cultural existent la un moment dat (prin care sunt perpetuate stereotipuri față de femei și astfel este limitat accesul acestora, spre exemplu, la anumite arii profesionale considerate a fi preponderent masculine), precum și de modul în care puterea economică și politică este distribuită în societatea românească.
„Accesul la resursele materiale și financiare, la educație și pe piața muncii sunt strâns legate între ele și se influențează reciproc, traducând implicit gradul de democratizare a distribuirii puterii între femei și bărbați la un moment dat. Principalele aspecte care vizează consolidarea capacităților femeilor pentru a participa activ în viața sociala fac referire la accesul la educație și servicii de sănătate, la combaterea violenței în familie, la eliminarea căsătoriilor timpurii”, se mai precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Potrivit inițiatorilor, prezenta finanțare va contribui la creșterea numărului de femei care participă la procesul decizional, creșterea, estimată, cu 20% a numărului de femei aflate în funcții de conducere și de decizie, creșterea numărului modelor de bună practica în susținerea participării femeilor la procesul de luare a deciziilor la nivelul administrațiilor locale sau în cadrul unor organizații/companii.