‘Cred că UE trebuie să depună eforturi pentru a nu permite crearea unui coridor terestru (între Crimeea şi restul teritoriului rus)’, a insistat Mogherini, desemnată la sfârşitul lunii august în postul de Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate comună.
În acelaşi timp, ea a reamintit că Uniunea Europeană ar putea slăbi regimul de sancţiuni împotriva Rusiei dacă situaţia din Ucraina se va ameliora. În caz contrar, o agravare a crizei va duce la o înăsprire suplimentară a sancţiunilor, a avertizat ministrul italian.
Populată în majoritate de rusofoni, Crimeea şi Sevastopol şi-au proclamat independenţa de Ucraina şi au optat pentru reunificarea lor cu Rusia în urma unui referendum organizat după înlăturarea de la putere a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici la 22 februarie.
Kievul şi ţările occidentale nu recunosc însă referendumul din 16 martie şi denunţă o ‘anexare’ a peninsulei de către Moscova.
Viitoarea şefă a diplomaţiei europene a subliniat luni că Rusia nu mai este în prezent ‘un partener’ pentru UE, dar că rămâne o ‘ţară strategică’, menţionând că viitorul relaţiei cu Moscova depinde de atitudinea ‘ursului’ rus.
‘Rusia nu mai este un partener la ora actuală, dar rămâne o ţară strategică şi un vecin’, a declarat Mogherini. Întrebată despre tactica ce ar trebui urmată faţă de ‘ursul rus’, ministrul italian de externe a răspuns cu umor că ‘nu are mare experienţă cu privire la urşi’. ‘Dar avem nevoie de un amestec de fermitate şi diplomaţie, echilibrul depinzând şi de reacţia ursului’, a adăugat ea.
La începutul lunii septembrie, dna Mogherini, acuzată de mai multe ţări din Europa Est că este prea apropiată de Moscova, a asigurat că Rusia nu mai este un ‘partener strategic’ din cauza rolului său în criza ucraineană, dar că această ţară rămâne un actor strategic în dosare regionale şi internaţionale. Ea a insistat în timpul audierii de luni seara asupra importanţei faptului ca cei 28 să ‘rămână uniţi’, aşa cum au reuşit să facă de la începutul conflictului în Ucraina.