Primăria Chiscani, pe a cărei rază teritorială se află Lacu Sărat, susţine că staţiunea este în administrarea sa, în timp ce Primăria Brăila revendică dreptul de administrare a staţiunii pe motiv că ani de zile municipalitatea a investit în dezvoltarea obiectivelor existente aici, mărul discordiei fiind taxele şi impozitele care pot fi încasate, scrie Agerpres.
„Staţiunea Lacu Sărat şi fostul combinat de la Chiscani s-au ridicat în anii 80 din investiţiile municipalităţii. Cu ani în urmă, comuna Chiscani era localitate suburbană a Brăilei şi se bucura de un statut special. Primăria Chiscani spune încă că, atâta timp cât obiectivele sunt pe teritoriul ei, se consideră îndreptăţită să fie unicul colector de taxe şi impozite”, a declarat pentru Agerpres primarul de Brăila, Aurel Simionescu.
Consiliul Local Municipal Brăila a aprobat, în urmă cu doi ani, un Plan de Urbanism Zonal care viza schimbarea radicală a staţiunii şi transformarea ei într-un obiectiv turistic de interes naţional, dar totul a rămas pe hârtie, imaginea staţiunii fiind tot cea din anii ’60 – ’70.
Procesul de modernizare a staţiunii ar fi putut începe încă din 2010, când Guvernul a alocat 570.000 lei special pentru aceste investiţii, dar banii au rămas blocaţi în Trezorerie din cauza procesului interminabil aflat pe rol între cele două primării.
„Cheltuim banii degeaba în procese, iar staţiunea rămâne în paragină. Dacă impozitele vor veni la Chiscani, tot ceea ce încasăm va fi investit exclusiv în dezvoltarea staţiunii. Impozitele se vor transforma în investiţii, pentru ca Lacu Sărat să devină o staţiune de talie europeană, aşa cum merită”, a declarat primarul comunei Chiscani, Ion Crăciun.
Consiliul Judeţean Brăila a lansat, în urmă cu un an, ideea asocierii cu primăriile Brăila şi Chiscani într-un proiect de modernizare a Staţiunii Lacu Sărat, deoarece Primăria Chiscani nu poate suporta un asemenea efort bugetar.
„Vrem să facem această asociere ca să putem să investim în staţiunea Lacu Sărat, un spaţiu care trebuie exploatat. Avem clădiri ale administraţiei vechi, unde nu s-au mai făcut investiţii de mult. Să nu uităm şi valoarea extraordinară pe care o are acel nămol”, a declarat preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.
Primarul comunei Chiscani s-a declarat de acord cu această asociere cu Consiliul Judeţean şi Primăria Brăila pentru modernizarea staţiunii, dar a spus că nu renunţă la procesul aflat pe rol, care va stabili administratorul staţiunii.
Potrivit şefului Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila, Cristian Trufaş, în arhive există documente contradictorii, care oferă argumente atât pentru Primăria Chiscani, cât şi pentru Primăria Brăila, din cauza modului în care a fost gestionată situaţia proprietăţii în timpul regimului comunist.
Lacu Sărat, situat pe raza comunei brăilene Chiscani, are o suprafaţă de 1,72 kilometri pătraţi şi o adâncime de 1,5 metri, iar proprietăţile sale curative se păstrează şi pe timpul secetei, deoarece pe porţiunile de unde se retrage apa sărătura formează o crustă care protejează stratul de nămol.
Datorită conţinutului ridicat de iod, rezultat în urma descompunerii anaerobe a unei specii de nevertebrate, artemia salinas, nămolul ameliorează afecţiunile aparatului locomotor, motiv pentru care suferinzi din toată ţara vin aici la tratament. Lacul conţine importante rezerve de nămol sapropelic şi de apă minerală hipertonică, cu compuşi ai sulfului, clorului, magneziului şi bromului, cu mineralizare de 70-84 g/litru. Aici pot fi tratate bolile reumatismale degenerative, inflamatorii, bolile ginecologice, dermatologice, endocrine, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, stări post-traumatice, afecţiuni respiratorii.