Propunere legislativă: Părinţii închişi în penitenciare îşi vor putea strânge copiii în braţe VIDEO

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.254/2013 privind regimul de executare a pedepselor vizează eliminarea dispozitivului de separare pentru ca părinţii încarceraţi să-şi poată îmbrăţişa copiii cu vârste sub 14 ani. 

Iniţiatorul legii, deputatul Nicolae Păun, arată în expunerea de motive că vizitele la locul detenţiei a copiilor de până la 14 ani şi a părinţilor condamnatului nu prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului şi de aceea ele s-ar putea desfăşura fără dispozitiv de separare.

Vezi aici proiectul de lege

Iniţiatorul consideră că „privarea de libertate în sistemul penitenciar are efecte deosebite asupra persoanei condamnate, atât din punct de vedere fizic dar şi psihologic. Un efect similar îl are executarea pedepsei privative de libertate şi asupra familiei aflate în stare de deţinere”.

Din cauza acestui dispozitiv, unii părinţi celebri nici nu le-au permis copiilor să vină să îi viziteze. Este cazul lui Gigi Becali, care nu şi-a lăsat fetele să vină la el cât a fost în penitenciar.

Citeşte şi: Monica Iacob-Ridzi, atac la preşedintele Klaus Iohannis: „O graţiere ar fi însemnat un gest de omenie”

Părinţii care sunt în asemenea situaţii, printre care şi Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului, se vor bucura de desfiinţarea separatoarelor dintre copii şi părinţii condamnaţi.

„Acel dispozitiv de separare poate crea o traumă petru copii pentru că ei nu înţeleg de ce trebuie să fie între el şi mamă sau între el şi tată. A fost groaznic că a trebuit să explic de ce există acel dispozitiv. Copiii noştri ştiu că mama lor e la spital şi atunci am explicat că dispozitivul e unul de protectie pentru cei care sunt în spital”, a declarat în trecut Tiberiu Iacob Ridzi, soţul Monicăi Iacob Ridzi.

Proiectul mai spune că părinţii ar trebui să primească maximul admis de învoiri. Mai exact, în expunerea de motive se arată: „Pentru ca efectul asupra psihicului copilului ori copiilor persoanei condamnate sau a părinţilor acesteia să fie diminuat în vederea reducerii riscului asupra sănătăţii lor, considerăm că învoirile prevăzute de lege să fie acordate acesteiea până la maximul admis, în anumite condiţii şi în funcţie de regimul de detenţie”.

„Dacă ar fi această posibilitate de a le acorda aceste zile, ei ar putea să vina măcar o dată pe luna sau o dată la două luni acasă şi legătura dintre cel încarcerat şi familie ar fi mai puternică şi ar fi câştig pentru familie şi societate”, a mai precizat Tiberiu Iacob Ridzi.

Legea a fost respinsă în octombrie 2015 de către senatori, iar acum se află pe masa deputaţilor şi urmează să fie dezbătută în această sesiune parlamentară.

Iniţiativa legislativă a primit deja raport favorabil de la deputaţii juriştii în urma unui vot în unanimitate. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Vezi raportul deputaţilor jurişti

Anterior, Comisia Juridică a Senatului a avizat şi aceasta favorabil această iniţiativă care modifică regimul executării pedepselor, însă în urma votului din plenul Senatul, legea a fost respinsă.

„Comisia în unanimitate a dat un aviz favorabil acestei iniţiative, în sensul în care, cu respectarea unor condiţii care sunt stabilite de penitenciar, cu nişte excepţii în cazul în care persoana respectivă prezintă un pericol public sau are altfel de probleme, persoanele condamnate să poată intra în contact, în timpul vizitelor cu copii lor minori şi să poată beneficia cu prioritate de învoirile legale, dacă îndeplinesc celelalte condiţii pentru aceste „premieri”, să le spunem aşa”, a declarat preşedintele Comisiei juridice a Senatului, senatorul PNL Cătălin Boboc în septembrie 2015.

Cătălin Boboc a mai spus atunci că iniţiativa legislativă avizată de membrii Comisiei juridice „a vizat nu atât persoana celui condamnat la o pedeapsă cu închisoarea”, ci protecţia minorului în vârstă de până la 14 ani şi, implicit, protejarea vieţii de familie.

Potrivit unui studiu publicat în 2015, peste 16.000 de copii au cel puţin unul dintre părinţi în închisoare, iar specialiştii au constatat că aceşti minori au o stimă de sine scăzută, din cauză că ascund situaţia părintelui, sunt marginalizaţi şi sunt în risc de a dezvolta comportamente (pre)delincvente, dar şi de abandon şcolar.

Din datele centralizate din 34 de penitenciare a rezultat că 16.764 de copii au unul dintre părinţi încarcerat, iar 814 dintre ei sunt în sistemul de protecţie. Cei mai mulţi copii cu părinţi deţinuţi sunt în Bucureşti (1.865), Iaşi (993) și Constanţa (823), iar cei mai mulţi copii cu părinţi în închisoare şi care sunt în sistemul de protecţie specială sunt în Vaslui (81), Hunedoara (63) și Bacău (56), informează Mediafax.