Modificările la Codul de procedură penală, adoptate în Senat UPDATE

UPDATE Proiectul, care a fost iniţiat de parlamentari PSD şi ALDE, a întrunit, în plenul Senatului, 74 de voturi „pentru” şi 28 „împotrivă”, potrivit Agerpres.

Senatorii au aprobat toate modificările la Codul de procedură penală propuse de raportul Comisiei speciale pentru Legile Justiţiei, condusă de Florin Iordache.

Niciunul dintre amendamentele respinse în Comisie nu a trecut în plen.

Potrivit amendamentelor adoptate, instanţa de judecată poate dispune controlul judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, prelungit cu cel mult 160 de zile, cel care spune că suspectul să fie adus cu mandat de aducere numai în mod excepţional şi motivat, iar denunţul să fie în termen de 6 luni de la luarea la cunoştinţă despre infracţiune.

Alte articole

Marcel Ciolacu: „Klaus Iohannis nu ar fi trebuit să-şi dea demisia. Toni Greblă trebuia să plece!”

VIDEO Klaus Iohannis s-a întors pentru prima dată la Sibiu, fără coloană oficială. A făcut pe drum patru ore și 14 minute

Senatorii au decis ca măsura arestului preventiv să se ia doar în cazul existenţei unor probe şi indicii temeinice, fiind înlocuită astfel sintagma „suspiciuni rezonabile”. Parlamentarii au stabilit şi ca procurorii să poată să distrugă probele dintr-o înregistrare obţinută în mod nelegal şi să întocmească un proces verbal în acest sens, pe care să îl depună la dosarul în cauză.

Organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la persoană în termen de maxim un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă. Organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune această măsură, fie la clasarea cauzei, a mai stabilit Senatul.

Un alt amendament prevede că, după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris în cel mult 10 zile pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa.

„Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/ sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, prevede un alt text.

Un alt caz în care se poate cere revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive este şi dacă un judecător sau un procuror a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată, au mai stabilit parlamentarii din comisie.

De asemenea, conform unui alt amendament adoptat, „instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt administrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea”.

Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore, au mai decis senatorii.

De asemenea, „declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi obligatoriu înregistrate cu mijloace tehnice audio şi puse integral la dipoziţia apărării sub sancţiunea excluderii acestei probe”.

„În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului de către procuror se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audio-video. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă”, mai prevede textul adoptat.

Conform noilor prevederi, martorul poate refuza să depună mărturie cu privire la acele fapte sau împrejurări care ar putea atrage răspunderea sa pentru săvârşirea unei fapte penale. O persoană audiată în calitate de martor protejat sau ameninţat nu poate fi audiată în aceeaşi cauză, în calitate de martor cu identitate reală, decât dacă au încetat temeiurile care au condus la acordarea altei calităţi. O persoană nu poate avea mai multe calităţi de martor fără identitate reală şi nici nu poate fi în acelaşi timp şi martor ameninţat şi martor protejat în aceeaşi cauză, cu privire la aceleaşi fapte sau împrejurări.

Înregistrările efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Înregistrările de pe camerele de supraveghere aşezate în locurile publice pot constitui mijloace de probă, a mai decis comisia.

Un alt articol adoptat prevede că „pentru a putea servi la pronunţarea unei soluţii de trimitere în judecată, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, înregistrările audio şi video şi fotografiile furnizate de părţi, de subiecţii procesuali principali ori de alte persoane trebuie să poată fi verificate din punct de vedere al legalităţii obţinerii lor şi expertizate, în vederea stabilirii realităţii ori veridicităţii acestora”.

„În cursul urmăririi penale sau al judecăţii, organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză”, au mai hotărât senatorii.

Alt amendament adoptat spune că „suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să îşi dovedească nevinovăţia, şi are dreptul de a nu contribui la propria acuzare şi dreptul de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale. Orice dubiu cu privire la vinovăţia suspectului sau inculpatului îi profită exclusiv acestuia”.

Senatorii au stabilit, de asemenea, că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind lovite de nulitate absolută, iar probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul Parchetului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în cauzele aflate în curs de judecată.

Senatul a mai decis că în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice, precum şi furnizarea de alte informaţii, provenind de la autorităţi publice, referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot face referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea au fost condamnate.

Proiectul urmează să meargă la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

________________

Senatul va dezbate miercuri, în calitate de primă Cameră sesizată, potrivit ordinii de zi a plenului, propunerea legislativă de modificare a Codului de procedură penală, act normativ care a primit săptămâna trecută raport favorabil din partea Comisiei speciale pentru legile Justiţiei.

Printre amendamentele adoptate se află cel care stipulează că instanţa de judecată poate dispune controlul judiciar pe o perioadă de cel mult 30 de zile, prelungit cu cel mult 160 de zile, cel care spune că suspectul să fie adus cu mandat de aducere numai în mod excepţional şi motivat, iar denunţul să fie în termen de 6 luni de la luarea la cunoştinţă despre infracţiune.

Parlamentarii comisiei au decis şi ca măsura arestului preventiv să se ia doar în cazul existenţei unor probe şi indicii temeinice, fiind înlocuită astfel sintagma „suspiciuni rezonabile”. Parlamentarii au stabilit şi ca procurorii să poată să distrugă probele dintr-o înregistrare obţinută în mod nelegal şi să întocmească un proces verbal în acest sens, pe care să îl depună la dosarul în cauză.

Organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la persoană în termen de maxim un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă. Organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune această măsură, fie la clasarea cauzei, au mai stabilit parlamentarii.

Un alt amendament prevede că, după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris în cel mult 10 zile pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa.

„Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/ sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, prevede un alt text. Un alt caz în care se poate cere revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive este şi dacă un judecător sau un procuror a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată, au mai stabilit parlamentarii din comisie.

De asemenea, conform unui alt amendament adoptat, „instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt administrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea”.

Potrivit raportului comisiei, „audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore”.

Parlamentarii din comisie au decis că „declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi obligatoriu înregistrate cu mijloace tehnice audio şi puse integral la dipoziţia apărării sub sancţiunea excluderii acestei probe”.

„În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului de către procuror se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audio-video. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă”, a mai stabilit comisia.

Conform noilor prevederi, martorul poate refuza să depună mărturie cu privire la acele fapte sau împrejurări care ar putea atrage răspunderea sa pentru săvârşirea unei fapte penale. O persoană audiată în calitate de martor protejat sau ameninţat nu poate fi audiată în aceeaşi cauză, în calitate de martor cu identitate reală decât dacă au încetat temeiurile care au condus la acordarea altei calităţi. O persoană nu poate avea mai multe calităţi de martor fără identitate reală şi nici nu poate fi în acelaşi timp şi martor ameninţat şi martor protejat în aceeaşi cauză, cu privire la aceleaşi fapte sau împrejurări.

Înregistrările efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Înregistrările de pe camerele de supraveghere aşezate în locurile publice pot constitui mijloace de probă, a mai decis comisia.

Un alt articol adoptat prevede că „pentru a putea servi la pronunţarea unei soluţii de trimitere în judecată, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, înregistrările audio şi video şi fotografiile furnizate de părţi, de subiecţii procesuali principali ori de alte persoane trebuie să poată fi verificate din punct de vedere al legalităţii obţinerii lor şi expertizate, în vederea stabilirii realităţii ori veridicităţii acestora”.

„În cursul urmăririi penale sau al judecăţii, organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză”, au mai hotărât parlamentarii din comisie.

Alt amendament adoptat spune că „suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să îşi dovedească nevinovăţia, şi are dreptul de a nu contribui la propria acuzare şi dreptul de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale. Orice dubiu cu privire la vinovăţia suspectului sau inculpatului îi profită exclusiv acestuia”.

Parlamentarii din comisie au stabilit, de asemenea, că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind lovite de nulitate absolută, iar probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul parchetului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în cauzele aflate în curs de judecată.

Comisia specială pentru elaborarea legilor Justiţiei a mai decis că în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice, precum şi furnizarea de alte informaţii, provenind de la autorităţi publice, referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot face referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea au fost condamnate. 

Organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la persoană în termen de maxim un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă. Organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune această măsură, fie la clasarea cauzei, a mai stabilit Senatul.

Un alt amendament prevede că, după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris în cel mult 10 zile pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa.

„Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută şi în cazul neredactării şi/ sau nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei”, prevede un alt text.

Un alt caz în care se poate cere revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive este şi dacă un judecător sau un procuror a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă aceste împrejurări au influenţat soluţia pronunţată, au mai stabilit parlamentarii din comisie.

De asemenea, conform unui alt amendament adoptat, „instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt administrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea”.

Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore, au mai decis senatorii.

De asemenea, „declaraţiile suspectului sau inculpatului vor fi obligatoriu înregistrate cu mijloace tehnice audio şi puse integral la dipoziţia apărării sub sancţiunea excluderii acestei probe”.

„În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului de către procuror se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audio-video. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declaraţia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă”, mai prevede textul adoptat.

Conform noilor prevederi, martorul poate refuza să depună mărturie cu privire la acele fapte sau împrejurări care ar putea atrage răspunderea sa pentru săvârşirea unei fapte penale. O persoană audiată în calitate de martor protejat sau ameninţat nu poate fi audiată în aceeaşi cauză, în calitate de martor cu identitate reală, decât dacă au încetat temeiurile care au condus la acordarea altei calităţi. O persoană nu poate avea mai multe calităţi de martor fără identitate reală şi nici nu poate fi în acelaşi timp şi martor ameninţat şi martor protejat în aceeaşi cauză, cu privire la aceleaşi fapte sau împrejurări.

Înregistrările efectuate de părţi şi de subiecţii procesuali principali constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Înregistrările de pe camerele de supraveghere aşezate în locurile publice pot constitui mijloace de probă, a mai decis comisia.

Un alt articol adoptat prevede că „pentru a putea servi la pronunţarea unei soluţii de trimitere în judecată, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, înregistrările audio şi video şi fotografiile furnizate de părţi, de subiecţii procesuali principali ori de alte persoane trebuie să poată fi verificate din punct de vedere al legalităţii obţinerii lor şi expertizate, în vederea stabilirii realităţii ori veridicităţii acestora”.

„În cursul urmăririi penale sau al judecăţii, organele de urmărire penală sau instanţa de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză”, au mai hotărât senatorii.

Alt amendament adoptat spune că „suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să îşi dovedească nevinovăţia, şi are dreptul de a nu contribui la propria acuzare şi dreptul de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale. Orice dubiu cu privire la vinovăţia suspectului sau inculpatului îi profită exclusiv acestuia”.

Senatorii au stabilit, de asemenea, că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în proces, fiind lovite de nulitate absolută, iar probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul Parchetului, în ceea ce priveşte cauzele aflate în faza de urmărire penală, respectiv al instanţei, în cauzele aflate în curs de judecată.

Senatul a mai decis că în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declaraţiile publice, precum şi furnizarea de alte informaţii, provenind de la autorităţi publice, referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri şi nu se pot face referi la persoanele suspectate sau acuzate ca şi cum acestea au fost condamnate.

Proiectul urmează să meargă la Camera Deputaţilor, care este for decizional.