La finele lunii iunie, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România avansa ideea că mii de medicamente vor fi retrase din România, iar date transmise de Ministerul Sănătății indicau că 1.534 de medicamente ar urma să fie retrase de către producători, fiind trimise notificări în acest sens Agenției Naționale a Medicamentului. Dintre aceste medicamente, era arătat atunci, peste 300 nu au o variantă de tratament disponibilă, scrie profit.ro.
Pe de altă parte, la scurt timp după protestul reprezentanților pacienților, Asociatia Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) au solicitat Guvernului instituirea unui nou mecanism al taxei clawback, impozit considerat ca motiv principal pentru dispariția mai multor medicamente de pe piața internă.
„Menținerea taxei clawback în forma actuală are consecințe economice și sociale grave, atât pentru populație, prin dispariția de pe piață a medicamentelor cu prețuri accesibile, cât și pentru companiile producătoare, obligate să plătească o taxă care nu reflectă propriile vânzări. În lipsa unui calcul diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, peste 1.300 de produse au dispărut din piață în ultimii trei ani, iar anul acesta alte 1.200 de medicamente ieftine riscă să dispară din farmacii, ca urmare a scăderii prețurilor sub pragul de rentabilitate”, declara, luna trecută, Dragoș Damian, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România.
Un document oficial redactat la nivelul Ministerului Sănătății, chiar în perioada acestor dezbateri, arată că metodologia de calcul a prețurilor la medicamente va fi modificată în ideea de a reduce ritmul de retragere de către producători. Ultima modificare a metodologiei de calcul al prețului medicamentelor a intrat în vigoare la 1 iulie 2015.
Citește și Peste 20 de medicamente noi intră pe lista compensatelor