Lucian Mîndruță are acum tot ce și-ar putea dori un om, dar lucrurile nu au stat dintotdeauna așa. Avea doar 4 ani când părinții lui au divorțat, despărțirea lor lăsând urme adânci în sufletul copilului. Mama lui l-a crescut așa cum a putut, neavând o situație financiară strălucită.
Așa că micul Lucian a trebuit să-și câștige singur primii bani, ca să poată avea și el ce aveau ceilalți copii: blugi, casetofon sau bicicletă.
La 14 ani, jurnalistul a început să lucreze ca fotograf profesionist. Era solicitat și la nunți, dar și la… înmormântări. Și deși era destul de mic ca să se confrunte cu realitatea morții, nu a refuzat nici contractele la înmormântări.
Când a reușit să strângă o sumă mai mare, și-a achiziționat un aparat de fotografiat profesionist și a îndrăznit să cheltuiască și pe mici „aroganțe”, precum un Pepsi sau un sejur de câteva zile la mare.
Citeste si Lucian Mîndruță este dezamăgit de Țzancă Uraganu că nu l-a ajutat în campania de vaccinare
„Făceam poze la nunți, botezuri și chiar la înmormântări. Poți să crezi că făceam poze cu familia și cu mortul? Nu știu dacă ai văzut vreodată vreo familie care vrea să se pozeze cu mortul. Se fotografiau cu decedatul și eu mă ocupam cu chestia asta, le făceam acele poze, le developam, îți imaginezi în bucătărie aparatul de făcut poze, care trebuia să fie întuneric înăuntru, trebuia să fie o singură lumină. Și aia roșie și vedeai în tava aia, apărea mortul împreună cu rudele lui.
Era ca într-un film de groază! Eu am făcut bani dintr-asta. Blugi, bicicletă, casetofon – toate le-am cumpărat din munca mea. Și aparat de fotografiat, desigur. Îmi mai puneam deoparte câțiva bani ca să mă duc la mare vara. Sau să îmi cumpăr un Pepsi, care atunci era un lux”, a dezvăluit Lucian Mîndruță în emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai”.
În aceeași emisiune, jurnalistul și-a deschis sufletul și a dezvăluit cât de dureros a fost divorțul părinților pentru el.
„Sunt rănile alea, sunt cicatrici, care pe măsură ce îmbătrânești și se mai zbârcește pielea în jurul lor, devin și mai vizibile. La mine asta a rămas foarte vizibil. E foarte simplu. Părinții mei s-au despărțit și îmi aduc aminte ziua când am plecat de acasă, când m-a luat mama de acasă, aveam patru ani, e singura amintire din acel deceniu și ne-am urcat într-un autobuz roșu, l-am recunoscut în pozele de epocă, fiindcă nu mai circulă de mult.
Motorul era înăuntrul autobuzului și era învelit cu un fel de plapumă așa din plastic și era destul de încins și am stat lângă el și era cald și-mi aduc aminte că nu știam unde ne ducem, nu știam nesiguranța asta, nu știam unde duce viața mea. E nesiguranța asta că nu știu unde mi se duce viața, nu m-a părăsit nicio clipă. Sunt momente în care am senzația că poate e o direcție clară, dar de cele mai multe ori sentimentul ăsta a rămas cu mine, n-a plecat niciodată”, s-a confesat jurnalistul.