Mihai Şora s-a stins din viaţă pe 25 februarie 2023, la vârsta de 106 ani. O zi mai târziu, la Teatrul Naţional a avut loc spectacolul „Regele moare”, care ca protagonist pe Victor Rebengiuc. La sfârşitul spectacolului, actorul a întrerupt ropotele de aplauze ale spectactatorilor solicitându-le acestora să-şi îndrepte cu toţi gândul către regretatul Mihai Şora. O sală plină ochi de suflete a amuţit pentru o clipă.
Aflarea veştii decesului filosofului Mihai Şora l-a îndurerat pe Victor Rebengiuc, care a făcut o postare emoţionantă pe Facebook.
„Nu pot sa cred. Trista veste a plecarii Domnului SORA,ma cufunda intro tristete fara margini.Daca si dansul… Il credeam etern, Indur cu greutate absenta Domniei Sale. Il voi ruga pe bunul Dumnezeu,sa se indure de dansul. Tocmai imi stabilise un itinerar de ziua mea.Va asigur Draga Domnule Sora ca il voi respecta .Stiu ca la capatul lui va voi intalni„, a scris marele actor pe Facebook.
Zeci de candele au fost aprinse în București, în fața Muzeului Antipa. La girafa din fața muzeului se întâlneau cei care au participat la protestele anticorupție din Piața Victoriei, proteste la care a luat parte de fiecare dată Mihai Șora.
Filosoful și eseistul Mihai Șora a încetat din viață la venerabila vârstă de 106 ani. Era născut pe 7 noiembrie 1916.
Mihai Șora (n. 7 noiembrie 1916 – d. 25 februarie 2023) a fost un filosof și eseist român. S-a născut la Ianova, Remetea Mare, județul Timiș, în timpul Austro-Ungariei. A fost al doilea fiu al preotului Meletie Șora și al Anei Șora.
A studiat filosofie la Universitatea din București (1934–1938), potrivit Wikipedia. I-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar l-a avut ca asistent, timp de trei ani, pe Mircea Eliade. Mihai Șora a obținut o bursă din partea Institutului Francez din București în 1938 (concomitent cu Eugène Ionesco).
A părăsit Parisul aflat sub ocupație germană în 1940 și a ajuns în Grenoble, unde, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.
Între anii 1945 și 1948 a activat ca cercetător la Centre national de la recherche scientifique din Paris. A debutat la Gallimard cu „Du dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique” în anul 1947. Cartea a avut ecouri printre mari personalități filosofice franceze. A refuzat cetățenia franceză care i-a fost propusă imediat după apariția cărții la Gallimard.
În 1948 a plecat în România pentru a-și vedea părinții, însă autoritățile nu i-au permis să se întoarcă în Franța, acolo unde îl așteptau soția și cei doi copii. Ulterior, aceștia au fost nevoiți să îl urmeze. Forțat să stea în România după 1948, timp de 20 de ani nu a publicat nimic.
Citeste si Ce părere avea Mihai Șora despre Dumnezeu. Era credincios sau ateu? Declarații explozive