Moment istoric în medicină! Un bărbat paralizat a reușit să simtă din nou și să își miște brațele. Cercetătorii au realizat prima intervenție cu „dublu bypass neuronal”

În premieră, în cadrul unui studiu clinic, o echipă de cercetători din New York a reușit să implanteze microcipuri în creierul unui bărbat care este paralizat. Specialiștii au dezvoltat algoritmi de inteligență artificială prin care să îi reconecteze creierul cu corpul și măduva spinării.

Dubla derivație neuronală reușește să formeze o punte electronică, prin care este posibil ca informațiile să circule din nou între corpul bărbatului și creierul paralizat al acestuia, astfel încât să fie restabilită mișcarea, dar și senzațiile din mână, cu beneficii pe termen lung în braţul şi încheietura mâinii sale, în afara laboratorului.

Citește și: Hulk Hogan, paralizat de la brâu în jos în urma unei operații la coloană. Un apropiat face dezvăluiri năucitoare: „I-au fost secţionaţi nervii din partea inferioară a corpului”

Echipa de specialiști a fost formată din cercetători în domeniul medicinei bioelectronice și chirurgi de la Institutele de cercetări medicale Feinstein. Acesștia au dezvăluit progresele revoluţionare ale participantului la studiu la patru luni după o operaţie pe creier deschis de 15 ore, care a avut loc pe 9 martie, la spitalul universitar North Shore (NSUH).

Alte articole

Adrian Mutu şi-a făcut operaţie estetică. La ce a intervenţie apelat „Briliantul”: Timpul nu iartă pe nimeni!” FOTO

Schimbarea majoră poate veni cu ajutorul implantului de păr realizat prin tehnica Q FUE

„Este pentru prima dată când creierul, corpul şi măduva spinării au fost conectate electronic la un om paralizat pentru a restabili mişcările şi senzaţiile de durată”, a declarat Chad Bouton, profesor în cadrul Institutului de medicină bioelectronică de la Institutele Feinstein, dezvoltator al tehnologiei şi cercetător principal al studiului clinic.

„Atunci când pacientul se gândeşte la mişcarea braţului sau a mâinii, îi ‘supraîncărcăm’ măduva spinării şi îi stimulăm creierul şi muşchii pentru a ajuta la refacerea conexiunilor, şi a oferi feedback senzorial care promovează recuperarea. Acest tip de terapie bazată pe gânduri este revoluţionară. Scopul nostru este de a folosi această tehnologie într-o zi pentru a le oferi persoanelor care trăiesc cu paralizie capacitatea de a trăi o viaţă mai completă şi mai independentă”, a comentat Bouton reuşitele studiului experimental.

Bărbatul de 45 de ani, pe nume Keith Thomas este paralizat de la piept în jos și este primul om care a beneficiat de această tehnologie. Chiar în timpul pandemiei, în data de 18 iulie 2020, acesta a avut parte de un accident de scufundare, care i-a provocat leziuni ale vertebrelor C4 și C5, paralizându-l.

„A fost o perioadă în care nu ştiam dacă voi mai trăi sau dacă voiam să trăiesc, sincer. Iar acum, pot simţi atingerea cuiva care mă ţine de mână. Este copleşitor”, a declarat domnul Thomas.

Peste o sută de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc cu o formă de afectare a mişcărilor sau paralizie.  Acest studiu clinic urmăreşte să restabilească mişcarea fizică de durată – în afara laboratorului de cercetare – şi să restabilească simţul tactil.

Cercetătorii şi clinicienii de la Institutele Feinstein, au petrecut luni de zile cartografiind creierul lui Thomas cu ajutorul RMN-urilor funcţionale pentru a ajuta la identificarea zonelor responsabile atât pentru mişcarea braţului, cât şi pentru senzaţia de atingere a mâinii sale. Înarmaţi cu aceste informaţii, chirurgii au efectuat o intervenţie chirurgicală de 15 ore la NSUH, în timpul căreia participantul la studiu a fost treaz şi a oferit chirurgilor feedback în timp real. Pe măsură ce aceştia sondau porţiuni de pe suprafaţa creierului său, Thomas le spunea ce senzaţii simţea la nivelul mâinilor.

„Pentru că aveam imaginile lui Keith, iar el vorbea cu noi în timpul unor părţi ale operaţiei, am ştiut exact unde să plasăm implanturile cerebrale”, a declarat dr. Ashesh Mehta, profesor la Institutul de medicină bioelectronică de la Institutele Feinstein, şi chirurgul care a efectuat implantul cerebral.

Pacientului i-au fost inserate două cipuri în zona responsabilă de mişcare, şi alte trei în partea creierului responsabilă de atingere şi de simţul tactil al degetelor. Înapoi în laborator, prin două porturi care ies din capul lui Thomas, acesta se conectează la un computer care foloseşte inteligenţa artificială pentru a citi, interpreta şi traduce gândurile sale în acţiuni, cunoscută sub numele de terapie bazată pe gândire şi care reprezintă fundamentul abordării cu dublu bypass neuronal. Bypassul începe cu intenţiile lui Thomas (de exemplu, acesta se gândeşte să îşi strângă mâna), care trimite semnale electrice de la implantul său cerebral la un computer.

Calculatorul trimite apoi semnale către plasturi de electrozi foarte flexibili, neinvazivi, care sunt plasaţi pe coloana vertebrală şi pe muşchii mâinii, localizaţi în antebraţ, pentru a stimula şi promova funcţia şi recuperarea. Senzorii minusculi din vârful degetelor şi din palmă trimit informaţii despre atingere şi presiune către zona senzorială a creierului pentru a restabili senzaţiile. Această punte electronică cu două braţe formează un nou bypass neuronal dublu, menit să restabilească atât mişcarea, cât şi simţul tactil.

În laborator, Thomas îşi poate acum mişca braţele în voie şi poate simţi atingerea surorii sale atunci când aceasta îi ţine mâna. Aceasta este prima dată când simte ceva în cei trei ani de la accident. În mod remarcabil, cercetătorii spun că Thomas începe deja să vadă o oarecare recuperare naturală a leziunilor sale datorită acestei noi abordări, care ar putea inversa definitiv o parte din daune.

Citește și: Factura de curent de peste 75 de milioane de euro primită de Romică din Adjud: „Am paralizat când am văzut”