Eilat Mazar, coordonatoarea săpăturilor arheologice, a evocat într-un comunicat „o descoperire care îţi taie răsuflarea, care apare o singură dată în viaţă”.
Comoara descoperită include 36 monede din aur, un medalion din aur gravat cu un candelabru evreiesc şi mai multe bijuterii din aur şi argint.
Tezaurul a fost descoperit la o distanţă de aproximativ 50 de metri de Esplanada moscheilor, pe care evreii o denumesc „Muntele Templului”, unde s-au aflat templele evreieşti ale regilor Solomon şi Herod.
Potrivit lui Eilat Mazar, săpăturile efectuate în acest perimetru au condus la descoperirea mai multor obiecte datând din epoca templului lui Solomon, distrus de babilonieni în anul 586 î.e.n., potrivit credinţelor evreieşti. Însă, potrivit oamenilor de ştiinţă, aceste descoperiri datând din secolul al VII-lea e.n. sunt complet neaşteptate.
„Cea mai probabilă explicaţie este aceea că (…) ascunzătoarea desemna locul în care trebuia să fie construită o nouă sinagogă, într-un loc apropiat de Muntele Templului”, a spus Eilat Mazar.
„Ceea ce este sigur este faptul că acea misiune, indiferent de cum trebuia ea să fie, a fost un eşec. Comoara a fost abandonată şi proprietarul ei nu a mai putut niciodată să o recupereze”, a mai spus Mazar.
Ţinând cont de epoca şi de felul în care acele obiecte au fost descoperite, Eilat Mazar crede că acestea au fost „abandonate în contextul cuceririi persane a Ierusalimului în anul 614 e.n.”, se afirmă în acelaşi comunicat.
„După cucerirea Ierusalimului de persani, mulţi evrei s-au întors în acest oraş, în speranţa de a găsi o libertate politică şi religioasă, iar ei alcătuiau majoritatea populaţiei. Însă persanii, a căror putere era în declin, în loc să încheie o alianţă cu evreii, au căutat sprijinul creştinilor şi i-au autorizat pe aceştia să îi alunge pe evrei din Ierusalim”, se spune în acelaşi comunicat.