„Pentru că nu am și nu am avut niciodată nimic de ascuns și consider că ceea ce am făcut în privința desființării SIPA a fost onest și corect, consider că ar fi necesar să se declasifice toate documentele ce privesc arhiva SIPA/ DGPA — ordine de ministru, ordine ale conducerii SIPA/ DGPA, hotărâri de guvern, note de fundamentare, procesele verbale de închidere a unor inventarieri etc — începând de la înființare și până în prezent, inclusiv raportul Chiuariu-Predoiu”, afirmă Monica Macovei într-o declarație de presă citată de Agerpres.
Ea subliniază că „intoxicările și manipularea opiniei publice trebuie să înceteze”.
„Ideea că unii procurori și judecători au fost șantajați cu informații din dosare SIPA/ DGPA în ultimii 12 ani, când au fost condamnări zguduitoare în lumea politică, de afaceri sau de presă, este nedreaptă pentru sistemul de justiție și servește numai interesului particular al unor oameni care au probleme cu legea de a pune presiune pe magistrați, a decredibiliza sistemul de justiție, a falsifica adevărul și a rescrie trecutul. Și toate acestea, pentru ca ei să scape de răspundere”, susține Monica Macovei.
Macovei menționează că, la peste 10 ani după ce a decis închiderea SIPA/ DGPA și a secretizat arhiva, „subiectul este readus brusc în atenție cu previzibilele manipulări și distorsiuni specifice perioadei pe care o traversăm”.
„Interesul societății este ‘dirijat’ nu spre ceea ce a făcut SIPA/ DGPA din 1991, de la înființare, nu spre cei care au instrumentat și folosit informații obținute nelegal, mai ales în mandatul fostului ministru Rodica Stănoiu — când, conform presei vremii, se făcea o adevărată poliție politică—, ci spre persoana mea și a echipei alături de care am lucrat. Adică, exact împotriva celor care am pus capăt acestor practici. În mod evident, ținta este decredibilizarea justiției, iar acesta este interesul unor politicieni, moguli și oameni de afaceri certați cu legea”, mai declară Monica Macovei.
Fostul ministru al Justiției susține că acuzele care i se aduc sunt nefondate și se va adresa justiției.
„Nu am primit nicio informație din arhiva DGPA/ SIPA, nu am primit niciun dosar din arhiva DGPA/ SIPA, nu am văzut niciun dosar din arhiva DGPA/ SIPA, nu am copiat niciun dosar din arhiva DGPA/ SIPA, nu am sustras niciun dosar din arhiva DGPA/ SIPA, nu am copiat și distrus niciun hard-disk, nu am dat nimănui ordin să sustragă, să distrugă, să copieze vreun dosar din arhiva DGPA/ SIPA sau hard-disk”, a reafirmat fostul ministru al Justiției.
Monica Macovei spune că dorește să se afle adevărul despre conținutul arhivei DGPA/ SIPA.
„Am început această acțiune, pentru informarea societății și a magistraților, după închiderea SIPA/ DGPA, dar nu am reușit s-o finalizez în timpul mandatului meu, mandat care a luat sfârșit la câteva luni după ce începuse efectiv evaluarea conținutului arhivei. Doresc ca ancheta procurorilor (dosarul deschis de DIICOT în urma plângerii penale făcute de judecătorul Cristi Dănileț) să stabilească acest adevăr, iar comisia, care înțeleg că va fi înființată la Ministerul Justiției, să fie mai presus de orice îndoială și să evalueze arhiva. Consider că o decizie de desecretizare a arhivei este neavenită până când această operație nu va fi finalizată. Doar după aceea, în cunoștință de cauză și cu responsabilitate, se poate decide ce anume poate fi declasificat și ce nu. Legea și regulamentul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) sau cele privind Arhivele Naționale pot fi un exemplu și, oricum, viața privată a magistraților trebuie protejată”, a arătat Macovei.
O fostă cercetătoare acreditată la CNSAS, Luminița Corneanu, a dezvăluit ce conține arhiva SIPA. Ea avertizează într-o postare pe Facebook că această arhivă este plină de delaţiuni şi încălcări ale vieţii private.
„Cel mai bun cunoscător al Arhivei CNSAS pe care îl ştiu e ferm împotriva desecretizării acesteia.
Cel mai bun cunoscător al arhivei SIPA pe care îl ştiu e ferm împotriva desecretizării acesteia.
Ca fost cercetător acreditat la CNSAS, pot să va spun şi de ce:
Pentru că acolo, doamnelor şi domnilor, e iadul.
Toate păcatele omeneşti: ura, delațiunea, invidia, amantlâcuri, trădări, avariția, minciuna. Sunt oameni filmați în timpul actului sexual desfăşurat într-o cameră de hotel, sunt transcrieri a sute de zile si nopți de discutii din dormitorul câte unui om, tot, tot. Sute de mii de vieți private scurmate.
Şi mai mult decât atât: instrumentarea acestor scurmări în mod deliberat, pentru a frânge conştiințe. Se chema, in termenii vremii, „influențarea pozitivă” a celui vizat.
După ce i-am citit dosarul de 2000 si ceva de file al lui Dimov, mi-a fost rău fizic o săptămână. Şi, din câte am citit despre alte dosare, acesta nu era nici pe departe din cele mai naşpa.
You want the truth? You can’t handle the truth!
Just think about it”, a scris Luminiţa Corneanu.