”În lumina ultimelor evenimente, respectiv a ultimului dosar (refritor la arestarea unor judecătoare-n.r.), cred că este obiectivul pe care ar trebui să îl aibă în vedere IJ în cursul acestui an şi nu doar la Tribunalul Bucureşti, ci şi la alte instanţe”, a spus Morar, răspunzând unei întrebări privind propunerea preşedintelui CSM de a fi sesizată Inspecţia judiciară pentru verificări la Tribunalul Bucureşti.
Despre posibilitatea manipulării sistemului informatic, Daniel Morar a precizat că acest lucru ar trebui să-l spună Inspecţia judiciară.
Referitor la faptul că sistemul informatic ar fi costat foarte mult, Morar a afirmat că orice lucru poate fi fraudat şi că ideea ar fi să se depisteze acolo unde sunt nereguli şi să se ia măsuri.
În 8 ianuarie 2009, fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, declara că are informaţii că sistemul informatic integrat de la instanţe Ecris, care repartizează aleatoriu dosarele, este manipulat pentru a fi distribuite cauzele la anumiţi magistraţi.
În 7 februarie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a fost sesizat despre manipularea programului Ecris de repartizare aleatorie a dosarelor către judecători, societatea Orhideea Gardens susţinând că prin anumite persoane „recrutate şi care ocupă poziţii de magistrate” poate fi determinată soluţia în litigii de interes.
Un control la instanţele din Bucureşti şi cele arondate, făcut de inspectorii CSM, a relevat anumite deficienţe, însă natura şi gravitatea lor se încadrează în limite acceptabile, ţinând cont de dimensiunea, volumul de activitate şi cazuistica lor, iar Tribunalul Capitalei este cel mai vulnerabil.
Controlul privind rezultatele controlului efectuat de Inspecţia Judiciară referitor la eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de conducere la Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele din circumscripţia acesteia a fost efectuat, în perioada 20 septembrie – 5 noiembrie 2010, de o echipă formată din 14 inspectori judecători, iar raportul voluminos (peste 3.000 de file) reflectă în detaliu toate aspectele ce au făcut obiectul verificărilor, precum şi concluziile şi propunerile Inspecţiei Judiciare, informa în 14 aprilie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
În ceea ce priveşte gestionarea resurselor umane, s-a concluzionat în raport că aceasta va trebui analizată cu maximă obiectivitate, întrucât, în lipsa unor măsuri energice de completare a schemei de personal, se va produce o incapacitate a instanţei de a face faţă cerinţelor impuse de intrarea în vigoare a noilor Coduri şi, în acest context, vulnerabilitatea maximă fiind identificată la nivelul Tribunalului Bucureşti.
Controlul efectuat la Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele din circumscripţia acesteia a vizat verificarea modului de valorificare a resurselor umane şi materiale, analiza indicatorilor statistici, comportamentul şi comunicarea conducerii instanţei cu judecătorii, personalul contractual, procurorii, justiţiabilii şi ceilalţi participanţi la actul de justiţie şi alte instituţii, respectarea principiului distribuirii aleatorii a cauzelor şi a continuităţii completului de judecată, organizarea şi funcţionarea compartimentelor auxiliare, soluţionarea cauzelor în termene rezonabile şi activitatea desfăşurată de prim-grefierul/grefierul şef al instanţei.
Astfel, cu ocazia acestui control au fost constatate disfuncţionalităţi minore în activitatea unor judecători cu funcţii de conducere privind repartizarea aleatorie, unificarea practicii judiciare, degrevarea unor judecători de activitatea de judecată, cu consecinţa supraîncărcării cu sarcini a celorlalţi judecători din cadrul instanţei, precum şi deficienţe în modul de înregistrare în registrele specifice evidenţelor în materie penală.
S-a constat, în general, o bună gestionare a resurselor materiale, iar în ceea ce priveşte sediile, majoritatea sunt insuficiente ca spaţiu şi inadecvate total sau parţial necesităţilor instituţionale.
În ceea ce priveşte repartizarea aleatorie a cauzelor, au fost constatate, pe de o parte, deficienţe cu caracter tehnic iar, pe de altă parte, nerespectarea în unele cazuri a procedurii de utilizare a sistemului ECRIS, cu consecinţe negative asupra obiectivităţii constituirii completelor de judecată.
Deşi raportul constată anumite deficienţe, s-a apreciat că natura şi gravitatea lor se încadrează în limite tolerabile şi acceptabile, ţinând cont de dimensiunea, volumul de activitate şi cazuistica aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti şi al instanţelor arondate. Mai mult, o parte dintre acestea au fost remediate pe parcursul efectuării controlului, iar pentru altele, Inspecţia Judiciară a propus măsuri în vederea eliminării acestor deficienţe, astfel încât eficienţa activităţii să cunoască o ameliorare semnificativă în perioada următoare.
Raportul consemna faptul că este remarcabil efortul managementului şi personalului acestor instanţe de a acoperi toate domeniile de activitate cu deplină responsabilitate şi implicare, de a căuta şi găsi soluţii care să asigure funcţionarea corespunzătoare a tuturor compartimentelor, într-o corectă reprezentare a cadrului legal şi de reglementare.
Inspectorii judiciarii au mai remarcat transparenţa decizională, imparţialitatea, precum şi buna organizare a muncii în activitatea managerială a majorităţii conducătorilor de instanţă verificaţi. De asemenea, s-a constat preocuparea managerilor de instanţă de a asigura ocuparea funcţiilor prin numire, precum şi implicarea colegiilor de conducere în soluţionarea problemelor esenţiale ivite în organizarea instanţelor.
S-a remarcat, de asemenea, exigenţa profesională şi obiectivele comune concentrate pe funcţionarea coerentă atât din perspectivă organizaţională cât şi instituţională.
Documentul sublinia faptul că, în raport cu valoarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii de Apel Bucureşti şi instanţelor din raza de competenţă a acesteia, există toate premisele ca aportul calitativ şi de eficienţă să cunoască o continuă creştere în optimizarea actului de justiţie, în conformitate cu exigenţele impuse de continuarea proceselor de reformă.