Semnalele Moscovei după punerea în aplicare a planului de mărire prin alipirea Crimeii nelinişteşte Estonia. Scenariul pare un deja-vu: Rusia şi-a apărat decizia de anexare a Crimeii -teritoriu autonom al Ucrainei- invocând faptul că este datoare să apere populaţia etnicilor ruşi din afara graniţelor sale, respectiv, din Crimeea.
Acum, încearcă să joace aceeaşi carte şi cu Estonia, reprosându-i că obligă minoritatea etnicilor ruşi din estul ţării să vorbească limba estonă. În actualul context, după anexarea Crimeii la Federaţia Rusă, discursul Moscovei poate agita spiritele şi între comunităţile din republica baltică, potrivit părerii unor analişti politici citaţi de Reuters.
„Moscova sprijină pe deplin protecţia drepturilor minorităţilor lindvistice”, a afirmat un diplomat din Moscova în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, la Geneva.
Citeşte şi Criza din Crimeea este CEA MAI GRAVĂ AMENINŢARE pentru stabilitatea Europei
„Limba nu trebuie să fie folosită pentru a segrega şi izola grupuri de oameni”, a mai spus diplomatul. Rusia „este îngrijorată de paşii care se fac în acest sens de Estonia, la fel ca şi în Ucraina”, a continuat reprezentantul special al Moscovei la ONU.
Pe fondul crizei din Ucraina, Estonia şi celelalte două republici baltice din fostul bloc sovietic, Letonia şi Lituania, şi-au exprimat temerile privind interpretările Moscovei. Vicepreşedintele american, Joe Biden, care a întreprins un turneu în cele trei ţări baltice, le-a asigurat că atât SUA, cât şi Uniunea Europeană şi NATO le vor apăra de eventualele tentative ale Rusiei de a fabrica scenarii asemănătoare celui din Crimeea.