Anul acesta, Moșii de iarnă se prăznuiesc la începutul lunii martie, mai exact pe 6 martie, atunci când Biserica Ortodoxă face prăznuirea celor adormiți. Moșii de iarnă 2021 sunt celebrați în martie, deoarece Paștele 2021 este pe 2 mai, iar Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, care se încheie în Săptămâna Mare.
După Moşii de iarnă 2021, la câteva zile, urmează Moșii de primăvară 2021, pe data de 9 martie.
În ziua de Sâmbăta Morților, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe cei trecuți în neființă, prin organizarea Slujbei Parastasului și a Sfintei Liturghii.
Pentru pomenirea morților la biserică, enoriașii duc colivă, colac sau turtă, o sticlă cu vin și pomelnicul în care sunt trecute numele persoanelor care nu mai viețuiesc pe Pământ, pentru a fi slujite de către preoți.
Este ziua cunoscută și ca Sâmbăta Morților, iar ritualul prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului!
La biserică se duc, spre a fi slujite de către preoți, colivă, colac, sticlă cu vin, pomelnicul în care trecem numele celor plecaţi la Domnul şi lumânări.
Pentru pomenirea morților se mai pot duce, în funcţie de posibilităţi, pachete cu plăcinte, brânzeturi, piftie, carne, sarmale, mere şi alte fructe.
În această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați.
În unele zone ale României, la sate, sărbătoarea Moșilor de Iarnă este cunoscută și sub numele de „Moșii de piftii”.
Potrivit datinelor străvechi, tot ceea ce rămâne nemâncat în Sâmbăta Morților se aruncă și nu se păstrează pentru a doua zi, când avem Duminica Lăsatului Secului de carne.
În caz contrar, se spune că iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți peste cei care nu respectă orânduielile Domnului.
Pentru a respecta până la capăt obiceiul, trebuie ca ceea ce rămâne nemâncat să se arunce a doua zi, în Duminica lăsatului sec de carne. Dacă nu se respectă această tradiţie, natura se răzbună aducând valuri de frig în toiul verii.
De obicei, rudele celor decedați pregătesc pentru a da de pomană sarmale, plăcinte, colivă, colaci, fructe și vin. Coliva, colacul (sau turta), restul bucatelor, o sticlă cu vin și pomelnicul în care sunt trecute numele persoanelor decedate trebuie duse la biserică în dimineața Sâmbetei Morților pentru a fi slujite de preot, iar abia apoi vor fi date de pomană. De asemenea, familia poate pregăti pentru pomană felul de mâncare pe care cei care nu mai sunt printre noi îl preferau în timpul vieții. Foarte important este ca odată cu bucatele gătite și se dea de pomană și lumâniri aprinse. În Muntenia se pune în pachetul de pomană și un bănuţ pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit. În Banat, femeile merg mai întâi la cimitir pentru a tămâia mormintele, iar abia apoi se duc la biserică pentru a sfinți bucatele. După slujba religioasă, femeile împart pomeni. Specific Banatului este un preparat din grâu fiert, brânză şi unt care se dă de pomană la Moșii de Iarnă. Pachetele pentru pomană care se dau în zona Bucovinei trebuie să conţină plăcinte cu brânză şi, de obicei, se împart familiilor amărâte. În Transilvania, în pachetele care se împart se pune o prăjitură numită „pupi”, care este un chec cu mere.
La Moșii de Iarnă nu pot fi pomenite persoanele care nu sunt membri ai Bisericii Ortodoxe, dar nici cele care nu au fost botezate. Moșii de iarnă – Tradiții și obiceiuri Potrivit tradiției străvechi, alimentele care rămân nemâncate în Sâmbăta Morților nu se păstrează pentru a doua zi, ci se aruncă. Se spune că dacă nu se întâmplă acest lucru, iarna se va răzbuna și va trimite valuri de nămeți de zăpadă pentru cei care nu respectă acest obicei. În ziua Moșilor de Iarnă nu se lucrează, iar cei care se abat de la această regulă vor fi pedepsiți să tremure precum piftia și să li se întoarcă pomana înapoi. Potrivit tradiției creștin ortodoxe, după Moșii de Iarnă, odată cu Duminica Lăsatei Secului de carne, nu se mai fac cununii religioase până în a doua duminică după Paște.
Femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.
Atenție! Cei dragi decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți! Pentru ei se scrie doar un pomelnic separat.
Credincioşii care fac pomeniri de Moșii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Abia după această slujbă se oficiază şi parastasul.
Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă cel puţin două lumânări – numărul minim necesar, potrivit superstiţiilor, pentru a încălzi sufletele morţilor.
În Muntenia încă se mai păstrează obiceiul ca, lângă colivă, la pomeni să se pună și un bănuţ care să fie dat celui mai sărac om din sat, pentru a aduce spor atât celui ce a dat, cât și celui care a primit.
Pe vremuri, se obișnuia pe la sate să se organizeze hore, iar la oraș, bâlciuri și baluri. De asemenea, se dă de pomană un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânză şi unt. În plus, în pachete se pune şi friptură de porc.
Conform tradiţiei creştin ortodoxe, odată cu Lăsatul secului de carne, cununiile religioase ar trebui să fie interzise. Noul sezon al nunţilor se va deschide după Duminica Tomii (a doua duminică după Paște).