După o perioadă dedicată exclusiv femeilor, cu ziua Mărțișorului, ziua femeii și zilele Babei Dochia, urmează una dedicată, de această dată, bărbaților.
Tradiția ne spune că după zilele babelor capricioase și urâte vin zilele Moșilor, zile calde și luminoase de primăvară.
Moșii, în număr de nouă, sunt buni și blânzi, astfel, conform tradiției, aceștia alungă zilele de Babe și aduc vremea bună.
Prima zi a Moșilor se suprapune cu ultima zi a Babelor și anume, ziua de 9 martie, o zi în care se prăznuiește și sărbătoarea creștin ortodoxă a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia.
Drept urmare prima zi a Moșilor aduce cu ea o sumedenie de tradiții și obiceiuri, în funcție de diferitele regiuni ale țării.
Cel mai întâlnit obicei este acela de a bate pământul cu bâte și maiuri pentru a alunga gerul și a scoate căldura. Acest lucru nu-l poate face oricine, ci numai aceia care cunosc descântecele potrivite acestui ritual.
Totodată, mamele de oieri trebuie să facă o turtă de porumb sau de grâu, pentru ca turmele să fie protejate și ferite de primejdii.
Prin unele regiuni ale țării, gospodinele de la sate nu iau ouăle de prin cuibare, deoarece există o superstiție care spune că acestea trebuie lăsate acolo pentru a fi spor la ouă și la pui tot anul.
O altă superstiție spune că în prima zi a moșilor nu trebuie aruncat gunoiul din casă pentru a nu se înmulți lupii.
În unele zone din Oltenia există obiceiul ca, în dimineața zilei de 9 martie, să se afume casa și pe cei care locuiesc în ea, deoarece așa vor fi feriți tot anul de animale și lighioane sălbatice.
Tradiția populară ne învață, de asemenea, ca așa cum va fi vremea în 9 martie așa va fi timp de 40 de zile, iar dacă în prima zi a Moșilor va fi frig, atunci e semn că iarna va dura până la Sfântul Gheorghe.
La fel ca 1 martie, ziua de 9 a acestei luni (când sunt marcaţi în calendare cei 40 de Sfinţi Mucenici) este una cu totul specială. În conştiinţa populară, în această zi s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiţiei, moare şi se preface în stană de piatră şi prima zi a Moşilor, jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar pentru dreapta lor credinţă. Şi acesta este motivul pentru care acum au loc o serie de ritualuri mult asemănătoare Anului Nou: beţia rituală atestată de tradiţia populară care susţine că ce bine să bei în această zi 40 sau 44 de pahare de vin; aprinderea focurilor prin curţi şi grădini, în faţa caselor şi anexelor gospodăreşti prin înconjurarea lor cu cenuşa provenită de la focurile de Mucenici; bătutul pământului cu maiurile pentru alungarea frigului şi scoaterea căldurii; aşteptarea spiritelor morţilor cu scaune şi mese întinse la focurile de Mucenici; încheierea Sâmbrei Plugului; tăierea primelor corzi de viţă de vie; stropirea cu apa din zăpadă a casei şi plugului pentru belşug ori retezarea stupilor şi stropirea cu rachiu de drojdii, ca să fie feriţi de boli şi dăunători.