Moştenirea parlamentară, după un mandat marcat de schimbări radicale şi crize politice

Dintre marile dosare pe care actualul Parlament urma să le rezolve niciunul nu a intrat într-o dezbatere reală. Reorganizarea administrativă sau remodelarea arhitecturii instituționale prin revizuirea Constituției au fost total abandonate la nivel de acțiune politică, fiind însă speculate la nivel de retorică, în funcție de interesele de moment ale actorilor politici, până la golirea de conținut.

Pe lângă lipsa de voință reală, unul dintre motivele principale care au dus la acest abandon a fost și schimbarea radicală a structurii politice a Legislativului, dublată și de crize politice majore. Cum arăta Parlamentul la debutul legislaturii usl Legislativul care a debutat în decembrie 2012 a fost dominat de Uniunea Social Liberală alcătuită, în esență, din PSD și PNL, alianța considerată de unii ca fiind una contra-naturii, dar care pe fondul unui curent de contestare profundă a șefului statului, a obținut o victorie uriașă (peste 60%) în alegerile din decembrie 2012, cu sloganul ”Dreptate până la capăt”.

Mai mult, dacă ar fi fost votul uninominal pur care funcționează pe principiul câştigătorul ia totul și nu ar fi existat un mecanism de redistribuire a mandatelor, proporțional cu procentul obținut de partide la nivel național, s-ar fi ajuns la situația absurdă în care în Parlament nu ar fi existat opoziție, având în vedere că cealaltă alianță de mici partide de dreapta reunite în jurul PDL (ARD) nu a câștigat niciun colegiu, obținând însă în jur de 16% la votul național.

În timpul acestei legislaturi au fost trei runde de alegeri- scrutinul pentru Parlamentul European și alegerile prezidențiale din 2014 și localele din iunie 2016, USL s-a rupt, iar cele două mari partide aliate PSD și PNL au redevenit principali adversari politici care își dispută guvernarea pe 11 decembrie, PSD a pierdut pentru a treia oară consecutiv președinția României în favoarea PNL și a lui Klaus Iohannis, ulterior pierzând și guvernarea, pe fondul tragediei din Colectiv.

Alte articole

Parlamentul României, mai jenant decât o gala RXF! TikTok-erul Makaveli, înjurături şi discurs suburban de la pupitrul oficial! „Ascundeţi-vă soţiile!”

Gigi Becali a făcut circ în Parlamentul României. Gest reprobabil al deputatului AUR: „Nu ţi-e rușine? Ia dă, mă, telefonul ăla încoace! Eşti obraznic!” VIDEO

În paralel, au dispărut și au apărut partide, altele au fuzionat sau au devenit o forță politică, extinzându-se la nivel național: PC a fuzionat cu PLR, formând ALDE, Monica Macovei a părăsit PDL imediat după alegerile pentru PE din mai 2014, a candidat la președinție având în spate o platformă independentă care ulterior s-a transformat în M10 (formațiune care nici măcar nu a putut să îndeplinească rigorile legii pentru a participa la alegerile locale), UNPR – partid care sub umbrela ”interesului național”a făcut alianțe și cu stânga și cu dreapta și s-a aflat la guvernare fără a participa vreodată la alegeri pe cont propriu, a dispărut practic de pe scena politică fiind înghițit de formațiunea condusă de Traian Băsescu -PMP- un alt partid înființat în 2013.

Uniunea Salvați Bucureștiul s-a transformat în partid cu ambiții la nivel național, iar PNL a fuzionat cu PDL după ce Traian Băsescu și-a luat ”adio”de la democrați. Toate aceste mișcări politice care ar putea bulversa orice observator total străin de ”subtilitățile” politicii românești s-au petrecut în timpul unei singure legislaturi.

Dezintegrarea USL în contextul competiției pentru președinția României a avut impact și la nivel legislativ. Cu o majoritatea parlamentară zdrobitoare alianța formată din PSD și PNL ar fi putut finaliza fără probleme atât revizuirea Constituției, cât și reorganizarea administrativă sau orice alt proiect, inclusiv modificarea codurilor penale.

Ruperea alianței a dus inevitabil la blocarea oricărui demers, în timp ce proiectul de revizuire a Legii fundamentale început de comisia specială condusă de liberalul Crin Antonescu a fost abandonat, după cum fostul prezidențiabil a abandonat politica, fiind de altfel unul dintre marii lideri care nu vor mai candida la scrutinul general din decembrie.

Modificarea legilor electorale și finanțarea campaniilor electorale, dar și controversata Lege Big Brother pentru care SRI a făcut un lobby masiv, invocând creșterea alarmantă a amenințărilor teroriste la nivel internațional ca argument pentru restrângerea libertăților individului în materie de stocare și prelucrare a datelor personale, sunt singurele legi importante care au fost adoptate de actualul Parlament și au trecut de controlul de constituționalitate al CCR.

Totuși, compromisul la care au ajuns PSD și PNL cu privire la legile electorale nu exclude noi modificări pe care va trebui să le decidă viitorul Parlament. Una dintre acestea se referă la modul în care vor fi aleși primarii și președinții de consilii județene. Concret, deputații și senatorii care vor depune jurământul la finalul lui decembrie vor trebui să decidă dacă se perpetuează sistemul actual al alegerii edilului într-un singur tur de scrutin (promotorul acestui tip de alegere fiind Traian Băsescu), sistem care duce însă la o lipsă de legitimitate a celui ales (Gabriela Firea este primarul general cu cel mai mic număr de voturi din istoria post-decembristă, practic doar 246.553 de votanți din București au decis cine va conduce administrația locală).

Parlamentarii vor mai trebui să decidă dacă se revine sau nu la alegerea prin vot direct a președintelui de consiliul județean sau se menține alegerea acestui prin votul majorității consilierilor județeni. În același timp, chiar dacă este greu de crezut că se va mai pune în discuție alegerea parlamentarilor pe lista de partid (decizia fiind luată de actuala legsilatură), viitorul Parlament va trebui să tranșeze problema numărului de deputați și senatori. Mai multe proiecte care vizau reducerea numărului de aleși la 300 au fost depuse însă niciuna nu a trecut de votul forului legiuitor, chiar dacă decizia putea fi luată fără revizuirea Constituției.

Citeşte mai mult pe vocea.biz.