Motivare CCR: Poate fi îngrădit accesul presei la lucrările comisiilor parlamentare ce dezbat probleme de securitate naţională

În motivarea publicată luni pe site-ul CCR se arată că unul dintre articolele criticate se referă la regula potrivit căreia şedinţele comisiei sunt publice, dar se prevede şi competenţa plenului comisiei de a stabili condiţiile în care reprezentanţii mass-media au acces la lucrări.

„Analizând dispoziţiile criticate, Curtea observă că norma cuprinsă în hotărârea Parlamentului nu are ca scop îngrădirea accesului reprezentanţilor mass-media la lucrările comisiei, ci, în acord cu prevederile regulamentelor celor două Camere, prevăd posibilitatea plenului comisiei de a stabili condiţiile în care reprezentanţii presei au acces la aceste lucrări.(…) Având în vedere că măsurile legislative aflate în procedură de legiferare privesc un domeniu de maximă importanţă, respectiv cel al securităţii naţionale, aflat în strânsă conexiune cu cel al protecţiei informaţiilor clasificate, şi ţinând cont de dispoziţiile art. 31 alin.(3) din Constituţie, potrivit cărora ‘Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională’, plenul comisiei, conform regulamentului propriu aprobat (…), poate hotărî limitarea accesului reprezentanţilor mass-mediei la acele lucrări ale comisiei în care se dezbat aspecte/elemente privind securitatea naţională, care necesită o protecţie specială din perspectiva diseminării lor în spaţiul public”, se precizează în documentul citat.

În consecinţă, CCR a respins ca neîntemeiată critica potrivit căreia posibilitatea îngrădirii accesului reprezentanţilor mass-media la lucrările unui organ de lucru al Parlamentului, în anumite condiţii, echivalează cu negarea dreptului persoanei la informaţie, considerând că nu este fundamentată constituţional.

Curtea Constituţională a respins şi critica privind lipsa de claritate a scopului pentru care a fost înfiinţată Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale, prin raportare la obiectivele propuse, fapt ce ar genera impredictibilitate cu privire la procedura de legiferare.

Alte articole

Zegrean, fost preşedinte CCR: Decizia BEC privindu-l pe Călin Georgescu poate fi atacată la CCR

Tudorel Toader, fost judecător CCR şi ministru al Justiţiei: Călin Georgescu nu mai poate depune un nou dosar de candidatură,

„Constituţia nu cuprinde o prevedere expresă sau implicită în sensul că se pot constitui comisii speciale comune numai pentru situaţiile în care Parlamentul lucrează în şedinţe comune, stabilind doar posibilitatea constituirii lor. (…) De asemenea, Curtea reţine că, în vederea adoptării unui act normativ coerent şi fundamentat, din punct de vedere al organizării procedurii de lucru, Parlamentul trebuie să dea dovadă de supleţe şi flexibilitate, în limitele Constituţiei şi ale regulamentelor parlamentare. Prin urmare, raţiunile constituţionale ale consacrării comisiilor speciale comune sunt evidente, revenind Parlamentului decizia de oportunitate a constituirii acestora”, se arată în motivare.

În opinia judecătorilor constituţionali, decizia constituirii unei comisii comune speciale ţine de opţiunea exclusivă a Parlamentului, iar oportunitatea luării unei astfel de decizii nu poate fi cenzurată de CCR prin intermediul controlului de constituţionalitate, Parlamentul fiind suveran în a-şi stabili modul de organizare a activităţii.

Pe de altă parte, CCR a reţinut că, referitor la locul şi rolul comisiilor permanente ale Parlamentului, are o jurisprudenţă constantă, în care statuează că acestea sunt organe interne de lucru, a căror activitate are caracter pregătitor pentru o oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptării unei decizii.

„Dat fiind caracterul de organe de lucru interne al comisiilor parlamentare, natura juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este aceea a unui act preliminar, cu caracter de recomandare, adoptat în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau Camerelor reunite. Rapoartele şi avizele nu au caracter obligatoriu din perspectiva soluţiilor pe care la propun, Senatul şi Camera Deputaţilor fiind singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul îşi îndeplineşte atribuţiile constituţionale”, se mai menţionează în motivare.

Curtea Constituţională a stabilit, pe 6 iunie, că o comisie parlamentară nu poate avea rol de iniţiator al propunerilor legislative, singurii titulari ai acestui drept fiind Guvernul, deputaţii, senatorii şi, cu îndeplinirea unor condiţii speciale, un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Potrivit unui comunicat al CCR, Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului României numărul 19/2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale, sesizare formulată de Grupul parlamentar al PNL, şi a dispoziţiilor articolului 1 litera d) şi e), articolului 2 alineatului (4), articolului 4 alineatul (2) şi ale punctului 2 din Anexa la Hotărârea Parlamentului 20 /2018 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ, sesizare formulată de Grupul parlamentar al USR.

În urma deliberărilor, arată sursa citată, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea formulată de Grupul parlamentar al PNL şi a constatat că dispoziţiile articolului 1 litera e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului 19/2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale sunt neconstituţionale.

De asemenea, Curtea a admis sesizarea formulată de USR, constatând că dispoziţiile articolului 1 litera e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului 20/2018 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ sunt neconstituţionale.

„Pentru pronunţarea ambelor soluţii de admitere, Curtea a reţinut că dispoziţiile articolului 1 litera e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului numărul 19/2018 şi cele ale articolului 1 litera e) teza întâi din Hotărârea Parlamentului 20/2018, având conţinut identic, potrivit căruia „Comisia poate avea rol de iniţiator al propunerilor legislative în domeniul (…)” contravin prevederilor articolului 74 alineatul (1) din Constituţie, care prevăd expres şi limitativ titularii dreptului de iniţiativă legislativă, şi anume Guvernul, deputaţii, senatorii şi, cu îndeplinirea unor condiţii speciale, un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot”, arată CCR.

CCR precizează că, nefiind inclusă în această enumerare, o comisie parlamentară nu poate exercita în nume propriu acest drept, deoarece reprezintă o entitate distinctă de cea a membrilor săi parlamentari, doar aceştia din urmă având dreptul de iniţiativă legislativă, în virtutea rolului lor constituţional.