Dosar poliţişti rutieri: Buzunarele uniformei erau prea mici, inculpaţii puneau banii personali în maşina de serviciu

Potrivit documentului, avocatul comisarului șef de poliție Viorel Andronic și al altor doi inculpați din dosar, agenți de poliție, a susținut că buzunarele de la ținuta de serviciu sunt mici, iar inculpații puneau banii personali în mașina de serviciu.

„De asemenea, nici faptul că din imagini rezultă că ofițerul și subofițerul numărau niște bani, nu poate fi reținut acest aspect, întrucât erau bani proprii pentru cumpărături personale, alimentația zilnică din timpul serviciului. (…) Arată că banii erau personali, se completa registrul cu acești bani personali la începerea serviciului, registru care nu se regăsește atașat la dosarul de urmărire penală. Apreciază că inculpații nu aveau nimic de ascuns, respectiv bani luați cu titlu de mită, ci pentru faptul că buzunarele de la ținuta de serviciu sunt mici pentru chei, telefon etc. inculpații puneau banii personali în mașină. Nu se poate reține că inculpații luau mită de la persoane necunoscute„, a arătat avocatul, conform motivării.

În replică, reprezentantul Ministerului Public a explicat că niciunul dintre inculpați nu a relatat că a pus bani personali în torpedoul autospecialei.

„Face precizarea că din coroborarea probelor rezultă cu certitudine luarea sumelor de bani de la conducătorii auto în legătură cu atribuțiile de serviciu. Astfel, nu există niciun dubiu că sumele au reprezentat bani personali pentru că niciunul dintre inculpați nu au relatat că au pus bani personali în torpedoul autospecialei. Banii sunt înmânați de conducătorii auto direct lucrătorilor de poliție sau printre actele înmânate acestora pentru control, lăsate în portiera autospecialei sau în interiorul acesteia. Aceste sume de bani erau depozitate în torpedou și împărțite între membrii echipajului la sfârșitul serviciului, ori nu se poate presupune că aceștia își împărțeau banii personali sau că își cumpărau mâncare„, se spune în document.

Alte articole

Top 10 cele mai ciudate legi rutiere din străinătate. Puțini șoferi au auzit de ele

Sfaturi pentru șoferi. La ce întrebare nu ar trebui să răspunzi atunci când ești oprit de polițiștii rutieri în trafic

Jumătate din efectivul Biroului Rutier al Poliției municipiului Piatra Neamț a fost implicat în activitatea infracțională de luare de mită în perioada monitorizării de către organele de anchetă din cadrul DNA, se arată în motivarea deciziei Curții de Apel Bacău.

 Comisarul șef Viorel Andronic, șeful Biroului Poliției Rutiere Piatra Neamț, și șase agenți din subordine au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, joi, prin decizia Curții de Apel Bacău, pentru mai multe fapte de luare și dare de mită și fals intelectual, au declarat, la acel moment, surse oficiale.

Alți șapte agenți de la același birou, dar și de la cel de ordine publică au fost puși sub control judiciar.

Conform documentului, monitorizarea inculpaților s-a realizat pe o singură autospecială a Biroului Rutier al Poliției municipiului Piatra Neamț, constatându-se că luarea de mită era o practică răspândită printre toți lucrătorii de poliție care au fost repartizați să efectueze servicii în perioada monitorizării pe acel autovehicul, aceștia reprezentând jumătate din efectivul Biroului Rutier.

„Gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților rezultă atât din limitele ridicate ale pedepselor prevăzute de lege, cât și din conținutul concret al faptelor comise, valorile sociale lezate, numărul mare de acte materiale săvârșite de inculpați într-o perioadă scurtă de timp. Monitorizarea inculpaților s-a realizat pe o singură autospecială din dotarea Biroului Rutier al Poliției municipiului Piatra Neamț, constatându-se că faptele de luare de mită sunt săvârșite zilnic, în cadrul oricărui schimb, indiferent de componența echipajului de poliție, și reprezintă o practică răspândită printre toți lucrătorii de poliție care au fost repartizați să efectueze servicii în perioada monitorizării pe acea autospecială, lucrători ce reprezintă jumătate din efectivul Biroului Rutier”, se arată în motivare.

Totodată, instanța a reținut că determinante sub aspectul gravității infracțiunii de luare de mită sunt consecințele primirii ei.

„Valoarea sumelor primite de inculpați de la conducătorii auto (între 50 lei și 400 lei) nu prezintă în cauza de față o relevanță deosebită sub aspectul gravității faptelor comise, fiind mai importante în acest sens activitatea infracțională constatată în ansamblul ei, prin implicarea unui număr mare de lucrători din cadrul Biroului Rutier (jumătate din efectivul acestuia), prin caracterul continuat al actelor de primire a sumelor de bani, ca mită, prin implicarea ofițerului de poliție Andronic Viorel — care desfășura activități de planificare a lucrătorilor pe serviciile desfășurate cu autospeciala dotată cu RADAR, în scopul obținerii unor sume de bani cu titlu de mită de la conducătorii auto. Determinante sub aspectul gravității infracțiunii de luare de mită în prezenta cauză sunt nu cuantumul mitei, ci consecințele primirii acesteia, și anume neaplicarea măsurilor legale cu privire la persoanele care încalcă regulile circulației pe drumurile publice, conduita polițiștilor rutieri fiind de natură să încurajeze încălcarea legii, (…), și, implicit, să faciliteze producerea de accidente de circulație soldate de multe ori cu pierderi de vieți omenești, vătămarea integrității corporale a persoanelor implicate sau producerea de pagube materiale”, se mai precizează în motivare.

Instanța a apreciat că, prin lăsarea în libertate a inculpaților în acest stadiu al procesului, s-ar induce „un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranță în opinia publică, precum și de neîncredere în capacitatea organelor judiciare de apărare a societății împotriva infracțiunilor”.

„Periculozitatea pe care inculpații o prezintă rezultă și din faptul că, deși aceștia aveau bănuieli asupra faptului că ar putea fi urmăriți, respectiv interceptați sau înregistrați ambiental, aceștia persistă în comiterea acțiunilor specifice elementului material al infracțiunii de luare de mită”, se mai spune în motivare.

Totodată, judecătorul a apreciat că măsura arestării preventive a inculpaților este proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse acestora și necesară în vederea efectuării în condiții optime a urmăririi penale.