Motivare ÎCCJ în dosarul Protecţia Copilului: Liviu Dragnea nu a făcut decât să adopte o conduită nelegală, antisocială şi imorală

În motivarea deciziei prin care doi judecători de la Instanţa supremă au dispus, în luna iunie, condamnarea preşedintelui PSD la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în dosarul DGASPC Teleorman se arată că Liviu Dragnea şi-a folosit influenţa, autoritatea şi puterea pentru a o determina pe Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu.

„Înalta Curte, în opinie majoritară, apreciază că, din coroborarea probelor administrate, rezultă faptul că inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a fost cel care, cu intenţie, folosindu-se de influenţa, autoritatea şi puterea conferită de funcţiile deţinute – preşedinte atât al organizaţiei judeţene a PSD Teleorman, cât şi al Consiliului Judeţean Teleorman – a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu, constând în menţinerea în funcţie, în cadrul DGASPC Teleorman, a celor două angajate – Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina -, deşi cunoştea că, în fapt, îşi desfăşurau activitatea la sediul organizaţiei judeţene a PSD Teleorman, activitate care se subsumează elementului material al infracţiunii de abuz în serviciu sub forma de participaţie a instigării”, se arată în motivarea deciziei de condamnare, potrivit Agerpres.

Judecătorii consideră că Liviu Dragnea s-a folosit de ascendentul moral pe care îl avea faţă de Floarea Alesu.

„În reuşita demersului său infracţional, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu s-a folosit, deliberat, de ascendentul moral pe care îl avea faţă de inculpata Alesu Floarea. Legătura de colaborare pe care a avut-o cu inculpata atât în cadrul organizaţiei judeţene a PSD (inculpata Alesu Floarea fiind un ‘membru marcant’ în cadrul formaţiunii politice), cât şi în cadrul Consiliului Judeţean Teleorman (inculpata a fost consilier judeţean, din partea PSD, iar preşedintele Consiliului era Dragnea Nicolae Liviu), dar şi funcţiile deţinute de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu la acel moment au creat între cei doi o legătură subiectivă, unilaterală, esenţială în raportul dintre instigat şi instigator. O dovadă a acestui fapt este că, atunci când inculpata Alesu Floarea a fost numită director executiv al DGASPC Teleorman, personal, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a prezentat-o angajaţilor (‘personal, domnul Dragnea când a numit-o pe doamna Alesu Floarea ne-a prezentat-o tuturor angajaţilor’ – declaraţie martor Chera Mirela)”, se precizează în motivare.

Alte articole

Liviu Dragnea spune că îl va vota pe Nicolae Ciucă. ”Tot sistemul lucrează ca Simion să fie împins în turul 2”

Gigi Becali, noi dezvăluiri despre implicarea lui Coldea în justiție: ”Lui nu i-a convenit că mi-au dat pușcărie prea puțină”

Magistraţii mai spun că funcţiile deţinute de Dragnea, respectiv preşedinte al CJ Teleorman şi şeful PSD Teleorman, îi confereau acestuia „autoritate, putere şi influenţă, realizând contextul favorabil iniţierii şi desfăşurării activităţii infracţionale, garantând succesul acesteia”.

„Funcţiile deţinute de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu în perioada infracţională – de preşedinte atât al Consiliului Judeţean (prin hotărârea Consiliului Judeţean Teleorman nr. 3/10.06.2004 a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, funcţie pe care a deţinut-o până la data de 18.12.2012, când şi-a depus demisia prin cererea 13840/ 18.12.2012), cât şi al organizaţiei judeţene a PSD (în perioada 16.04.2005 – 31.12.2012) – îi confereau acestuia autoritate, putere şi influenţă, realizând contextul favorabil iniţierii şi desfăşurării activităţii infracţionale, garantând succesul acesteia. Modul în care inculpata Alesu Floarea a acţionat, în calitatea sa de director executiv/ general, la îndemnul inculpatului Dragnea Nicolae Liviu, de a le menţine pe cele două angajate în funcţie în cadrul DGASPC Teleorman, fără a se opune şi fără a cere explicaţii, ci, pur şi simplu, a pus în practică solicitarea acestuia, reprezintă reflecţia exercitării cu succes de către inculpat a influenţei şi autorităţii de care dispunea”, se arată în motivare.

Judecătorii explică faptul că persoanele care deţin funcţii de demnitate publică, dar şi cele cu funcţii de conducere care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor instituţii publice au obligaţia de a-şi îndeplini îndatoririle ce le revin în exercitarea funcţiilor, atribuţiilor sau însărcinărilor încredinţate, cu respectarea strictă a legilor şi a normelor de conduită profesională.

În opinia magistraţilor, Liviu Dragnea a adoptat „o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute”.

„Or, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, prin instigarea inculpatei Alesu Floarea de a-şi încălca atribuţiile de serviciu, în sensul menţinerii în funcţie a celor două angajate – Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina -, cunoscând că acestea nu se prezintă la serviciu şi îşi încalcă atribuţiile de serviciu prevăzute în contractul individual de muncă şi fişa postului, nu a făcut decât să adopte o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute, cu gradul de reprezentare şi cu încrederea oferită de cetăţeni în procesul electoral, fapt care a condus la o atingere a prestigiului funcţiei exercitate şi a bunei desfăşurări a relaţiilor sociale din cadrul instituţiilor publice”, se mai precizează în motivare.

Opinie separată: Din rechizitoriu nu reiese modalitatea concretă prin care Dragnea şi-a exercitat influenţa

Judecătorul Ştefan Pistol, cel care a votat pentru achitarea lui Liviu Dragnea în cazul DGASPC Teleorman, spune că din rechizitoriul întocmit de DNA nu reiese modalitatea concretă prin care liderul PSD a influenţat menţinerea celor două angajate în cadrul Direcţiei judeţene de Protecţia Copilului, iar declaraţiile de la dosar care susţin acuzaţiile procurorilor nu se coroborează cu alte probe.

În motivarea opiniei separate, Ştefan Pistol susţine că declaraţiile date la DNA şi în instanţă de unii martori şi inculpaţi cu referire la Liviu Dragnea nu se coroborează cu alte probe.

Astfel, cu referire la acuzaţia la adresa lui Dragnea că a determinat-o pe Anisa Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman, judecătorul Ştefan Pistol arată că declaraţiile acesteia, care susţin acuzaţia procurorilor, „sunt singulare, discuţiile şi aspectele relevante nefiind confirmate de acesta sau de o altă probă administrată”.

„În final, examinând cele 3 declaraţii ale inculpatei Stoica Anisa (persoana ‘instigată’ la săvârşirea unei infracţiuni), date la intervale de câte 2 ani (2014, 2016 şi 2018), se constată, pe de o parte, că acestea au devenit din ce în ce mai complete pe măsura trecerii timpului, iar pe de altă parte, şi-au păstrat caracterul eliptic cu privire la numele unor persoane care ar putea să confirme susţinerile sale. (…) Declaraţiile inculpatei Stoica Anisa sunt singulare şi nu se coroborează cu alte probe certe care, pe de o parte, să răstoarne prezumţia de nevinovăţie prev. de art.4 C.pr.pen., iar pe de altă parte, să realizeze standardul de probaţiune prevăzut de art. 396 alin. 2 C.pr.pen. necesar pentru reţinerea acestei acuzaţii în cazul inculpatului Dragnea Liviu. Declaraţiile coinculpatei Stoica Anisa nu numai că sunt singulare, necoroborate cu alte probe certe, dar au şi un caracter incert prin constatarea ‘completării detaliilor’ după circa 12 ani de la data angajării sale, fără să existe o explicaţie rezonabilă pentru aceste completări”, susţine Ştefan Pistol.

Judecătorul mai spune că nu există probe ori indicii temeinice din care să rezulte că numirea Floarei Alesu în funcţia de director general al DGASPC Teleorman ar fi fost influenţată de Liviu Dragnea.

„Astfel, nu există niciun indiciu temeinic pentru susţinerea afirmaţiilor inculpatei Alesu Floarea în sensul că se temea de posibila sa sancţionare de către inculpatul Dragnea Liviu, care avea calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, ori pentru sugerarea ipotezelor că ar fi existat, în mod real, riscuri cu privire la finanţarea activităţii DGASPC Teleorman, respectiv cu privire la aprobarea organigramelor ori statelor de funcţii pentru această Direcţie”, se arată în opinia separată.

Magistratul consideră că nu se pot reţine ca probe temeinice în acuzare afirmaţii sau opinii personale ale unui martor („Liviu Dragnea era un fel ‘de Dumnezeu’, în sensul că toată lumea îl asculta, să nu îl supere” – martora Chera Mirela), având în vedere că martorul este audiat cu privire la fapte sau împrejurări de fapt, iar nu cu privire la opinii sau păreri personale despre persoana inculpatului.

„Aşa cum s-a menţionat anterior, din examinarea situaţiei de fapt expusă în rechizitoriu nu reiese modalitatea concretă a contribuţiei prin influenţa celor două funcţii deţinute de inculpatul Dragnea Liviu în menţinerea celor două angajate în cadrul DGASPC Teleorman şi nici persoanele concrete asupra cărora s-ar fi exercitat această influenţă”, declară judecătorul.

Ştefan Pistol precizează că, în perioada 21 martie – 17 august 2014, în birourile de la DGASPC Teleorman unde lucrau Floarea Alesu (director) şi Jenica Dumitru (şef serviciu resurse umane) au fost montate dispozitive de supraveghere şi interceptare (audio, video, foto), însă nu au fost obţinute probe care să releve implicarea lui Dragnea.

„Se constată că organele de urmărire penală au solicitat şi s-a încuviinţat, pe o durată de mai multe luni (perioada 21.03.2014-17.08.2014), utilizarea metodelor speciale de supraveghere sau cercetare faţă de inculpatele Alesu Floarea şi Dumitru Jenica (interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă prin posturile telefonice, supravegherea video, audio şi prin fotografiere, precum şi localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, supravegherea video, audio sau prin fotografiere în birourile utilizate de acestea, pătrunderea pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 20 aprilie 2014 şi până la data de 19 mai 2014 a organelor de urmărire penală în biroul directorului general şi biroul şefului serviciu resurse umane, juridic şi contencios). În urma utilizării acestor metode speciale de supraveghere, nu au fost obţinute probe care să releve implicarea inculpatului Dragnea Liviu în faptele care fac obiectul prezentei cauze penale”, mai spune Pistol.

Judecătorul afirmă că nici nu au fost obţinute probe împotriva lui Dragnea nici în urma percheziţiilor efectuate la sediul DGASPC Teleorman, la domiciliul Floarei Alesu sau percheziţia informatică a unor cartele SIM ridicate de la aceasta din urmă.

Pe 21 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare în dosarul DGASPC Teleorman în legătură cu angajarea în această instituţie a două persoane care de fapt lucrau pentru organizaţia PSD. Decizia nu este definitivă.

Decizia de condamnare a fost luată de doi dintre cei trei judecători ai completului, Geanina Arghir şi Constantin Epure, în timp ce Ştefan Pistol a votat pentru achitarea liderului PSD.